„… și bătrânii voștri vor visa visuri…”

Proorocul Ioel

Dacă ar fi să încerc a savura într-o singură sorbire a minții ideea de vis, cred că acesta mi-ar fi tributul de pricepere: suntem întocmiți atât de visurile nopții, prin care, așa cum ne învață și Jung, lumea noastră interioară caută să comunice cu cea conștientă, să îi spună despre ce a fost, despre ce este și, oricât de incredibil ar părea, despre ce va fi să fie, cât și de cele plăsmuite la lumina zilei, de care ne atârnăm speranțele și înspre care ne îndreptăm pașii (sau de care, uneori, în inconștienta noastră plinătate de raționalism emfatic, fugim). Mai pe șleau, suntem ceea ce visăm, fie că o facem nepremedidat, în somn, fie că o facem cu ochii deschiși.

Însă, în orice caz, voi să nu spuneți ca păgâ