URANUS (5)... 180
- Literatura
- 17-01-2021 15:25
...
Citește mai departeAm absolvit Facultatea de Mecanică, secţia maşini termice, a Institutului Politehnic Bucureşti în anul 1961. În anul trei, la Electrotehnică, l-am avut profesor pe Călin Mihăileanu, un profesor bun, distins şi sobru. N-am strălucit la materia lui, dovadă că atunci când ne-am reîntâlnit, la câţiva ani după absolvire, dumnealui director general la ICEMENERG, eu director tehnic la Termocentrala Rovinari, nu şi-a amintit de mine. Mi-ar fi prins foarte bine să fi fost mai silitor în facultate la materia pe care ne-a predat-o, pentru că, în producţie, m-am văzut pus în situaţia să coordonez şi secţia electrică a centralei şi a trebuit să pun din nou mâna pe carte ca să fiu în stare nu să-i învăţ pe electricieni ce trebuie să facă, ci ca să înţeleg ce făceau. În 1975, domnul Mihăileanu mi-a propus să mă transfer la I
Citește mai departe2. Anul 1977- Hrubele lui Ipsilanti. Urmările cutremurului În noaptea cutremurului, nu reuşisem să dorm decât câteva ore. M-am trezit pe la ora şapte, curios să aflu ce s-a întâmplat în Bucureşti şi în ţară. Tata se sculase mai devreme şi plecase la serviciu, mama continua să doarmă, pentru că nu avea cursuri sâmbăta. M-am dus în bucătărie, de unde se auzea radioul. Bunica era la post, pregătise aşa zis „micul dejun”, dar care, de fapt, era destul de mare, şi tocmai îşi bea cafeaua. - Ce noutăţi sunt? am întrebat-o. -
Citește mai departe1. ANUL 1977 – Dealul Arsenalului. Familia Mureşan. Cutremurul Era în primăvara anului 1977, o primăvară ca toate altele şi care nu anunţa nimic neobişnuit. Se topise zăpada, bucureştenii din cartierul Uranus îşi lepădaseră cojoacele, devenise o plăcere să te expui la soare, apăruseră şi dispăruseră ghioceii, firele de iarbă verde îşi iţeau creştetele spre cer, mugurii liliecilor plezneau care mai de care, începuseră să înfrunzească pomii, vrăbiile începuseră să se sfădească, copiii să alerge pe stradă, gospodarii din cartier să-şi sape grădinile. Eu aveam patrusprezece ani şi mă născusem în acest cartier. Strămoşii mei din partea mamei locuiau acolo de câteva generaţii, într-o casă cocoţată în vârful Dealului Ar
Citește mai departeNu te lăsa! 1. Ia-o de la capăt! Nu te lăsa! Nu orice eşec în viaţă este o catastrofă. 2. Nu-i târziu să-ţi alegi alt drum în viaţă, dacă vei fi convins că este altul mai potrivit pentru tine decât cel pe care ai pornit iniţial. Sunt atâtea exemple de oameni mari, care au găsit succesul după ce şi-au schimbat cariera. Cehov, de exemplu, a renunţat la cariera de medic ca să scrie şi a devenit un mare scriitor. 3. Dacă vrei ceva cu tot dinadinsul şi pui şi osul la treabă, nu se poate să nu reuşeşti. 4. Anii trec repede, mai ales dacă eşti ocupat şi faci ceea ce-ţi place. 5. Mai facem şi ce ne obligă viaţa, nu numai ce vrem noi.
Citește mai departe...
Citește mai departe"Nu te lăsa!" este titlul ultimului meu roman, apărut în luna iulie 2018 la Editura Caiete Silvane din Zalău. Postez mai jos prefaţa cărţii scrisă de profesorul Eugen Velican. PREFAŢĂ Artemiu Vanca îşi rotunjeşte creaţia literară cu o nouă carte, „Nu te lăsa!”, aparţinând romanului tradiţional sau doric - aşa cum îl defineşte Nicolae Manolescu -, cu un narator omniscient, omniprezent şi
Citește mai departeArtemiu VANCA Titlul articolului este şi numele unui club dintr-un cămin de bătrâni, despre care a scris Hendrik Groen, un scriitor olandez, în cartea a cărei poză o alătur. Am primit-o cadou, în luna iunie, când am împlinit şi eu 83 de ani. O prietenă a remarcat că pe lângă faptul că eu şi autorul avem aceeaşi vârstă şi seamăn cu el. Din club făceau parte opt persoane, băr
Citește mai departe