Lozovschi Simona

Articole postate de Lozovschi Simona

  • spirală... 143

     te trezești. faci cafeaua,  bei cafeaua făcînd planuri nu-ți ies.  cafeaua-ți iese.  mănînci, pleci. te duci la muncă.  conduci. ești singur în mașină. dai muzica la maxim, ce contează ce se aude afară! „după mine, potopul”, cum nu zicea geo bogza.  stai. lucrezi. abia aştepți să se termine.  se termină.  te duci la lidl. cumperi. te-ntorci. gătești. mănînci.  faci sau nu curat.  te uiți la tv. dai scroll, desigur. non-stop scroll consumi. exiști? 

    Citește mai departe

  • Simfonia mută... 187

     „Trăim într-un univers schizoid, bîntuit de tot felul de orgolii și perversiuni. Trăim într-o halucinație.” - Simfonia mută, Nichita Danilov  Cartea asta de nuvele-i ca o halucinație. Pornind de la coperta frumoasă și plină de înțelesuri ascunse și trecînd prin poveștile închistate, absurde, stranii

    Citește mai departe

  • Nimic nou pe frontul de vest in AltIasul meu... 128

      Mi-a plăcut filmul lui Edward Berger. Mie și altora deopotrivă, motiv pentru care a și cîștigat un Oscar. Nu rețin la ce categorie pentru că oricum am ieșit un pic supărată din toată povestea asta cu Oscarurile din moment ce

    Citește mai departe

  • The Banshees of Inisherin... 94

    Despair. Connections. Niceness. Loss. Sufferance. This is what Martin McDonagh's new film is all about.   The Banshees of Inisherin (2022) is a wonderful depiction of  h u m a n n e s s. It comprises all the fears and needs one might have as well as all the self-imposed constraints.  To live, to genuinely live, means to dare break out of the cage. And to dare trust the others. At least this is the takeaway from Martin McDonagh's film, whose fan I've apparently been without knowing so. I love the idea of the movie, the actors, the scenery, the brown ale and the music. But most of all I love the script & the realisation that Martin McDonagh is responsible for another movie that I adored, Three Billboards Outside Ebbing, Missouri (2017). For those of you that watched The Banshees of Inisherin, I hope you'll take pleasure in reading the following lines, part of my favourite scene in the movie.

    Citește mai departe

  • Life, the old conundrum... 166

    Life, one of the most difficult conundrums. The toughest riddle of them all. At least for an atheist like myself.  What I've learnt, from all the sources that I could find (people, relationships - family, friends, students & dogs -, disappointments, the Arts, fortunate occurrences), is that life is all about living. This is it. No other secret. Yet understanding what living implies is difficult.    L i v i n g  means finding joy and beauty in the things and people that surround you. It means enjoying the passage of time and transforming moments into meaningful experiences. 

    Citește mai departe

  • Iar dimineata vor veni rusii... 233

    „Dragii mei, v-a rămas numai o noapte în care puteți să faceți ce doriți sau ce n-ați mai făcut, o singură noapte, iar dimineața vor veni rușii...”  Scoasă din context, cartea este despre viață și supraviețuire. Este despre oam

    Citește mai departe

  • Filme - 2022... 99

     Unul dintre cele mai bune filme pe care le-am văzut în 2022 este Il buco (2021) - Michelangelo Frammartino.  Am avut norocul să văd această bijuterie de film la cinematograf și să mă las captivată de fiecare imagine și fiecare sunet. Este un film aproape mut, în care doar natura, viața și păstorul vorbesc. Și o fac mai sincer și mai profund ca orice altceva. Cîntecul și chipul păstorului pot fi văzute ca personaje de sine stătătoare sau, cum scrie Peter Bradshaw în recenzia minunată și foarte frumos intitulată „Il Buco review - a wordless search for meaning at the bottom of an Italian abyss” din The Guardian, microcosmosuri.   Filmul invită la reflecție. E o călătorie în adîncuri. Ale tale. Dacă nu ești pregătit pentru asta, nu știu cu ce plec

    Citește mai departe

  • Hai să numărăm cărțile (2022)... 158

    La final de an începem să numărăm. Geamurile spălate, covoarele bătute, sarmalele din oală, excursiile, avutul din vistierie, cumpărăturile returnate, check-in-urile, oamenii, filmele, piesele de teatru, etc. Orice ne aduce fericire sau iluzia ei.  De mulți ani încoace eu număr (și) cărțile, iar statistica de pe goodreads îmi vine în ajutor de fiecare dată. 

    Citește mai departe

  • Povestea asta a Astei... 149

                                                                                                        „Everything is falling, dear                                                                                                        Everything is wrong                                                                                                       It's just history repeating itself                                                                                                       And babe, you turn me on.”              

    Citește mai departe

  • Metronom... 116

     Metronom (2022), filmul lui Alexandru Belc (care de altfel i-a adus un premiu pentru regie la Cannes), nu este nici bun, nici rău; nici prea-prea, nici foarte-foarte. Cu unele scene mult prea lungi și cu o coloană sonoră grozavă, filmul este, în definitiv, o poveste de dragoste - sau de descoperire întru iubire - pusă în contextul României anului 1972 și a emisiunii Metronom.  Pentru tinerii de-atunci, îmi închipui că filmul este o călătorie nostalgică  în trecut, mai ales cu scene ca cea de la ceaiul dansant.  Pentru tinerii de azi, filmul trebuie explicat. Ei trebuie să afle de emisiunea Metronom de la Radio Europa Liberă, pe care Cornel Chiriac a prezentat-o din 1969 pînă în 1975 cînd a fost asasinat. Trebuie să li se explice ce importanță a avut în lupta anti-comunistă. 

    Citește mai departe

  • mereu surprinzătorul Geo Bogza... 121

     Geo Bogza mă surprinde mereu. Este fix ca senzația aceea cînd îți e dor de ceva fără s-o știi. De data asta nu au mai fost versuri, ci volumul O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil ce conține reportaje și fragmente ridicate la rang de literatură. O literatură a vieții de zi cu zi, care impresionează prin simplitate, acuratețe și dramatism.     Redau mai jos un fragment din „Înmormîntări”:     „În acea vreme, orașul nu cunoștea decît aritmetica. Cei mai înzestrați locuitori ai lui erau plini de cifre, ca de icre. Din ele ieșea o puzderie de butoaie de brînză, sau stive uriașe de lemn. Suma acestora se înmulțea în măruntaiele altui ins cu turme de oi sau vagoane de grîu, și din această împreunare totul creștea încă o dată: turmele de oi, butoaiuele de brînză sau stivele uriașe de lemne.       Orașul întreg părea o vastă tablă de înmulțire. Tot ce era în el se înmulțea cu altceva de alături și creș

    Citește mai departe

  • ”No one does it like Gabriel Garcia Marquez”... 163

     Nici nu se compară cu Un veac de singurătate! Încep aceste rînduri ex abrupto pentru a stabili din capul locului că Dragostea în vremea holerei nu este o carte care să poată fi situată pe același nivel cu sus-numita, care mi-a răsturnat toate valorile de cititor, care, prin prisma unicității ei, m-a îmbogățit și sărăcit în același timp și despre care am notat pe AltIasi în 2013 următoarele:      Imi place sa ma gindesc la literatura ca la un templu al omenirii si al artei. Coloanele lui cu splendidele-i basoreliefuri ne redau istoria si arta. Insa nu toate cartile fac parte din acest templu, ci doar cele care reusesc sa se elibereze de sub tutela autorului si de sub povara timpului si a spatiului. Gabriel Jose de la Concordia Garcia Marquez si pr

    Citește mai departe

  • vers 14, Ana Blandiana - Așteaptă să vină octombrie 124

     Așteaptă să vină octombrie. Așteaptă să treacăTulburea fugă de moarteAscunsă în rut,Neroada furie a creșteriiȘi coacerea oarbă.Așteaptă până creangaSe leapadă de fructeȘi fiara își uităPuiul crescut.Rămâi în cerPână când ziuaAre curajul să se umilească,Punându-se cu noapteaSpate-n spateSă vada cine-i mai înaltȘi noaptea gingașă se-apleacăSpre a păreaEgale și surori.Nu te-apropiaPâna te cheamăSânge stangâciCa să cobori.Tu vino numai când răsareÎnlăcrimatul soare de octombrieDin oul văruit cu nouri,Clocit în calde veșnicii,Pân

    Citește mai departe

  • Descoperire intru iubire... 216

    Dacă în luna iulie m-a urmărit ideea de fericire, în august iubirea i-a luat locul (am plecat de la Pădurea norvegiană - Murakami și am ajuns nu mai departe de Dragoste în vremea holerei - Marquez). La fel de inopinat; planurile erau altele. Căutările astea întru fericire și iubire au venit de la sine, iar eu le-am acceptat și am încercat să mă bucur de ele și să înțeleg ceva. 

    Citește mai departe

  • „Nu există altă soluție de continuitate decît dimineața banală, luminoasă” 138

     „[...] mediocra noastră dimineață friguroasă, îngăduitoare, înaintăm, cu toate după noi, calendar, certificate, cartograme, primejdii, povești, pozne, podoabe, așteptarea rece puerilă a zilei, pedeapsa noastră, bucurie deznădejde, desaga fiecăruia.” - Norman Manea, „Biografia robot” din Fericirea obligatorie 

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile