Azi am trecut pe lângă un copil care voia să bea apă; S-a oprit în drumul lui și și-a desfăcut capacul PET-ului Cu o mișcare circulară, amplă, mlădioasă și elegantă; Apoi a sorbit din apă trei guri mici… Minuscule… (Una după alta) După care a înfiletat capacul PET-ului cu mișcări mici și abrupte, dezgustate; Când […]
Citește mai departe
Si vreau sa o fac cum n-am mai facut-o de mult. Vreau sa simt ca ceea ce scriu ma umple pe mine, in primul rand, de simtaminte atunci cand recitesc. Nu ma vad ca pe un scriitor, un scriitor sanatos si cu credinta cuvantului o face mereu si in mai toate circumstantele. Ma uitam zilele […]
Citește mai departe
Plouă din norii din noi cu suflet, Nori ce se varsă năvalnic peste pământ Ca o pătură curgătoare. Plouă din noi cu rugină, Rugina albă a valului de nori ce ne compune, Menită să întrepătrundă sensurile conștientului subînțeles Cu ordinarul inconștient zămislit prin necugetarea cuvântului. Plouă cu aripi de nor și curcubeu, Plouă cu sânge […]
Citește mai departe
Mă aflu între inundație și secetă; Cu gura udă de arșița nisipului, Privind cu jind la mirajul insulei de apă din mijlocul oceanului deșert… Apa îmi seacă măruntaiele, apoi le sfărâmă în fragmente secate, Iar soarele devine din ce în ce mai pătrunzător. Îmi e sete… Îmi e torid de sete de răcoare… Pielea arsă […]
Citește mai departe
Pomii ăștia… Pomii ăștia care înconjoară parcul au obiceiul să danseze. Oamenii trec nepăsători pe lângă ei și nici nu-i văd mișcându-se; Se țin uniți ram de ram, creangă lângă creangă, Ba chiar înfloresc la unison. Banca asta pe care stăm… Pe care ne-a prins ploaia și pe care încă stăm așezați… Uzi până la […]
Citește mai departe
Știi, nu există ieșire din locul în care suntem; Chiar și martirii citadelei îsi au locul eternității aici, Doar îi sărbătorim cu fast și vărsăm picături în cinstea lor. Pare sumbru, dar ia-o ca pe un nou început, Casa ta e dincolo de gardurile de beton și ceață și merită cinstită ca unul dintre ei. […]
Citește mai departe
Leneș, molcom, se varsă timpul în clepsidră Iar eu mă uit la tine cum dormi; nimic nu te trezește, Nici chiar zgomotele orașului. Dimineața asta are iz de jazz cântat la pian, trompetă și saxofon Acompaniate domol de o voce de femeie lascivă Pe a cărui buze abia se lasă pronunțate cuvintele Ca mai apoi […]
Citește mai departe
Melanj, amestec de vechi și nou stropit, infiltrat, din când în când de cuvinte, Cuvinte ce stau să se plimbe între sunetele picate, bob cu bob, În timpanul memoriei colective. Cuvânt așezat ca input, apoi linii trasate din care se țes pânze Ca, în final, să se adune toate spre output. Creativ, sunet cu sunet, […]
Citește mai departe
“Să nu te uiți în oglindă”, mi-am zis, “Oglinda nu te face să vezi dincolo de tine. Uneori îți place ce vezi, dar de multe ori nu, Te minte spunându-ți adevărul.” Și dacă trec de ea și nu-mi văd decât părul, Ce azi se răzvrătește din senin Și nu mai vrea să stea cum îl […]
Citește mai departe
Ma tot plang ca nu îmi iese, dar nici nu îmi rezerv timp sa ma las inspirata. Pai, e drept?! Logic ca nu. Stiu ca nu e timpul, ca mai trebuie sa treaca ceva vreme si tot nu ma potolesc. Vreau sa fiu inspirata ca sa pot profita de ce am acum, adica mai nimic. […]
Citește mai departe
zgomotul zilei se lovește de betoanele clădirilor ricoșând, din geam în geam, ca un glonț; razele soarelui stau ascunse, timide, să nu cumva să le fure întunericul din ochii oamenilor. dacă floarea ar vedea pământul nu l-ar recunoaște; dacă pământul ar simți lumina n-ar sti că vine de la soare. puțina iarbă e călcată în […]
Citește mai departe
Asta e versiunea perfecta, niciuna nu se ridica la nivelul ei. Filed under: muzichie ...
Citește mai departe
Am senzatia ca am fost nedreapta cu el. Nocturna lui NickShadow de pe Radio Tasha mi l-a aratat intr-o cu totul alta lumina. Nu degeaba se spune despre el ca e unul din cei mai buni. Exceptand notele mult prea chinuite cateodata si tendinta lui de a prelungi un sunet pana la maximum suportabilitatii, este … Continue reading Steve Vai
Citește mai departe
De cand ma stiu am intalnit oameni care se asteptau ca eu sa ii inteleg fara ca ei sa spuna multe sau care se exprimau alambicat facandu-ma sa inteleg ca eu trebuie sa scot din context tot mesajul corect pe care ei ar fi dorit sa il transmita. Nu spun ca nu se intampla asta, … Continue reading Sa ne intelegem… din priviri
Citește mai departe
Mi-l privesc in maini si mi-l strig. A ramas acelasi napastuit de viata tarsaindu-si picioarele pe caldaramul european. Am si uitat de el. Regasirea ma bucura enorm, uitasem ca face parte din mine, ca ii stiu fiecare cotlon al mintii,… Continue reading →
Citește mai departe