• Realităţi paralele... 482

    Am trăit realităţi paralele.Un zid invizibil ridicat între ele.Eu de o parte, tu de cealaltă.Eu noaptea pe întuneric la lumina lămpii şi uneori la lumina unui hohot de râs. Tu pe întuneric cu becul aprins.Eu înfofolită cu zece cojoace şi cu o carte scânteie.Tu lângă foc şi cu Scânteia în mână.Eu cu raţia, tu cu îmbuibarea.Amândoi cu pumnul în gură, eu cu durere, tu cu plecăciune adâncă în fața lui.Trăim realităţi paralele.Un zid invizibil ne desparte.Din când în când luăm pietre din el şi le facem cuvinte de ocară. Le aruncăm după pricepere. Eu cu durere, când nu le mai pot purta. Tu

    Citește mai departe
  • Rezistă. Acasă.... 466

    În sufrageriile psihologiei noastre se târăsc pe covoare vechi, idei noi cu oameni și omenii moștenite. N-au voie în picioare pentru că mai sunt încă soldați din arhetipuri care-i apostrofează cu ghimpi. N-au voie să strige pentru că la noi televizorul e pe mut și subtitrarea decalată. N-au voie să se certe, dar se privesc cu mânie și tandrețe în aceleași oglinzi. Generații desfăcute ca șosetele de lână se mângâie fără să-și recunoască meritele. Părinți care nu cred în ideile copiilor, dar cred în ei. Copii care condamnă trecutul, dar țin în suflet și-n pumni toate cuvintele de acasă.  Cu toate și cu mai multe, în compartimentele trenului nostru rațional se plimbă cu inima-n piept o țară-ntreagă. 

    Citește mai departe
  • “Abstract”, “The European Space”, “Arthur şi Camelot”, Activităţi de Caritate ! 486

    Un sfârşit de ianuarie 2017 şi început de februarie 2017 destul de complicat şi agitat pentru mine. Temperaturile din România au fost destul de scăzute , iar pe unde mă găsesc acum climatul oceanic este mai prietenos decât m-aş fi aşteptat vreodată. Deşi mă consider o persoană deosebit de adaptabilă şi suficient de pregătită să […]

    Citește mai departe
  • ~Și a cui e vina?~... 428

    Am creat un monstru. Într-o zi am mers la un magazin de sticle și mi-am comandat un tub mare, cilindric de sticlă. După ceva timp mi-a ajuns coletul cu comanda și l-am despachetat emoționată și entuziasmată de nou și de luciul sticlei. Aveam un chef brusc și nebun de a experimenta, de a mă distra. […]

    Citește mai departe
  • Protests in the little Z.... 462

    ...

    Citește mai departe
  • May the rest win... 431

    In mare nevoie de odihna ma aflu. Cautarile mele, oricum le-as invarti si suci, tot intr-acolo ma duc. Insa trag de mine cat pot, sa nu merg pe drumu’ ala. Si desi inainte ma tineam pe picioare macar, acum ma tarasc intr-un hal fara de hal. S-ar putea sa cedez, ce-i drept imi trece asta … Continue reading May the rest win

    Citește mai departe
  • Recenzie: Daniel Sidor - Blues Politic... 461

    An apariție: 2015Editura: EagleNumăr pagini: 188“Politica e arta supunerii.” Blues politic e un roman ce reflectă viața politicienilor, care în fapt sunt simpli oameni ce se cred superiori față de popor. Atrag atenția asupra acestui aspect prin nenumăratele modificări și schimbări ale legilor, făcute după bunul plac, cu scopul de a fi absolviți de orice vină, iar la

    Citește mai departe
  • pe stradă... 492

    microlumile mele se pierd între știri și sentimente. țara în care m-am născut are bun simț, suflet și oameni. la noi acasă e trist.  copiii, din viitor, mă întreabă și nu înțeleg de ce am plecat. 

    Citește mai departe
  • SDRC... 512

    e durerea intensă provocată de infarctul miocardic uite cum aflu că tot ce simt acum nu e dragoste e infarct e fractură e algia vasculară a feței și SDRC uite cum aflu că nu iubesc și că iubirea nu e lumină sau transparență ci o formă dură de opacitate și minciună pentru că nu mai […]

    Citește mai departe
  • Lately... 497

    I've read a few good books. I really did.The first one was The white Tiger by Aravind Aviga. The book was a present from Ab. and it really reminded me of The Reluctant Fundamentalist by Mohsin Hamid when it came to the narrative layout. Of course, the degree of likability of the main character is different and The White Tiger manages almost the impossible in depicting the biography of a rather vile person who seems, at times, almost endearing in his effort to change his destiny. It must  be the underdog halo which always made me like Tom better than Jerry. I guess that's a childish comparison. The Fundamentalist is the book that I left behind, in London, in Petra's house. She was a German living in UK and might have had a sudden revelation of the usually unnoticed hues of the mingling effort. But maybe she didn't, who knows?

    Citește mai departe