Acolo unde numai vântul mă poartă fără să-mi doresc,acolo unde numai gândulmă duce fără să clipesc... Acolo unde noaptea-mi smulge,în miezul ei, un vis firav,acolo unde nu m-atingenimic obscen, nimic mârșav... Acolo unde ziua vinepentru a naște început,acolo unde ploaia ținedoar cât durează un sărut... Acolo lumea se opreștedin rătăcirea-n Universsă-mi savureze nebuneștefilă cu filă, vers cu vers.
Citește mai departeDincolo de noi, iubite, Nu e iarbă și frământ, Nu e strigăt în chemare, Mă auzi fără cuvânt. Dincolo de noi, iubite, Este-un cântec rătăcit Ce se naște din suspine Și se-au...
Citește mai departeAm coborât în hăul de zboruri și abis, M-am suspendat cu geana de rimă și de vis Smulgându-mă din sine, alt ciclu să absolv, Prin algoritm de șoapte vulcanul să-mi dizolv. În pat de nebunie lumina rece sting, Să pot vedea prin noapte cum șoaptele se-ating Într-un
Citește mai departeAi izvorât răspuns la o chemare Bărbat, copil și muză într-un chip, Să-mi împletești destinul de visare, În veacul meu lipsit de anotimp. Ai coborât din rima obosită Din strop de gând sfios, neîndrăzneț, Să cadă peste pajiștea cosită, Din lacrimi nestemate fără preț.
Citește mai departeZori de dimineață de mai. Mă trezește mâna ta mângâindu-mi obrazul. E atât de bine. „Laura, ai o față la 50 de ani care le-ar face pe altele să crape de invidie”, spui. Rămân nemișcată, cu ochii închiși, deși zâmbesc prin toți porii. „Uite, acum nu ai niciun rid”, aud, în timp ce degetele tale … Citește în continuare Senin
Citește mai departeMecca melcilor de oraș asta este: să traverseze trotuarul măcar o dată într-o ploaie. Provocarea supremă. Melcul macho este acela care reușește. E mare lucru....
Citește mai departeMi-am pus pe tâmple ceațasă mă aud visând,să-mi scutur dimineațade cearcăne, pe rând,pe pași, pe nepăsare,pe șoaptă și pe vis,pe noaptea-ngenunchiată,pe toate câte-am scris,pe stele fără număr,pe lacrima trunchiată,mi-am pus pe frunte noriisă te visez vreodată.Mi-am adunat tăcereala ceasul desfrunzit,să îmi ascund durereaîn tot ce-am investit,în replica din urmăa lanului de grâu,în tot ce nu se curmăși curge peste râu,se-adună în oceane,în fire de nisip,se rupe în secundefăcându-mă să țip. Mi-am despletit tristețeaîn versuri deșuchiate,să îți aștept binețeaîn fiecare noapte,dar am visat că visuls-a înecat la malși am rămas nescrisul,neversul triumfal,nedeslușitul veriicu ceața-n zori de Mai,implorând adieriisă-ți murmure ''mai stai!''
Citește mai departeCe bine că am învățat să cred în mine, Să mă ridic oricât mi-ar fi de greu, Că nu m-am risipit crezând în tine Și m-a ținut în viață Dumnezeu. Ce bine că nu mi-am făcut iluzii, Ce bine că-n minciună n-am crezut, Ce bine că mai sunt, fără perfuzii, Deschizând ochii altui început. Iar dacă mâine-mi vei ieși în caleSă-mi spui din nou că doar mi s-a părut,Că-s vinovată, că o iau la vale…Că nu-i adevărat că m-a durut… Ce bine că n-am adunat otrava Cu care mă hrăneai la prânz și-n zori, Ca și la cină… netezindu-mi tavaCu-al tău venin – un dar de sărbători . Ce bine că mai pot picta o strofă,Ce bine că mai pot gândi un vers, Ce bine că mai curg, chiar pe sub stofă,După doi ani, doi ani trăiți invers.
Citește mai departeMă gândesc acum la tine, Că tu astăzi te gândești la mine, Și cum mă gândesc eu așa, că te gândești la mine, Mă mai gândesc că e plăcut să știu că te gândești la mine, Iar gândul meu la … Continuă lectura →
Citește mai departe