L-am descoperit pe Adam Alter în 2018, prin volumul „Irezistibil”, tradus și publicat în limba română la Editura Publica care oferea o resursă inedită și accesibilă de informații, o resursă care mi-a schimbat perspectivele asupra dependenței de tehnologie. Specialistul în Drept și Psihologie, cu diplome obținute la universități prestigioase din SUA alcătuia o adevărată anatomie a dependențelor, explorând felul în care interacțiunea cu mediile digitale ajunge să genereze adicție, printr-o adevărată arhitectură gândită în acest sens de specialiști. Ulterior, mai multe documentare, podcasturi au atras și ele atenția asupra felului în care vulnerabilitățile noastre psihologice sunt exploatate și capturate, folosind iluzia recompensei, confortului și accesibilității, dar Alter rămâne un reper memorabil în ceea ce privește avertismentul pe care îl aducea în discuție în volumul tradus la Editura Publica.

În 2024 l-am redescoperit pe Adam Alter, de data aceasta într-un alt demers, al analizei și recadrării perspectivelor asupra ideii de reușită. „The Anatomy of a Breakthrough”, tradus în limba română ca „Anatomia unei reușite” (Editura Publica) e un volum dedicat unei experiențe universale. Viața fiecăruia dintre noi se lovește, la un moment dat de blocaje, de impasuri. Fie că simțim că nu mai suntem creativi în domeniile la care ne pricepem, fie că ne confruntăm cu paralizie în fața unei decizii dificile, fie că suntem copleșiți de anxietate în privința unui obiectiv pe care ni l-am propus, sunt atât de multe momente în biografia noastră personală și profesională în care simțim că batem pasul pe loc, că suntem captivi într-un cerc vicios, că avem nevoie de o scăpare, o evadare care să ne așeze din nou pe un curs de evoluție fluid.

Un blocaj în viziunea lui Alter este un moment în care simțim că nu mai putem face progrese, deși am investit timp și resurse, un moment în care obiceiurile noastre în fața situațiilor adverse nu mai funcționează, iar asta ne provoacă un disconfort psihologic. În mod ironic, deși asemenea momente sunt prezente în viețile tuturor oamenilor, avem tendința să fim pe jumătate opaci: tindem să recunoaștem mai ușor barierele proprii, decât barierele altora și să trăim cu impresia că există oameni care au pur și simplu talente înnăscute să treacă peste orice obstacol și pentru care succesul e inevitabil. În fapt, nu există o rețetă pentru reușită, ba chiar, așa cum sugerează Alter, experiența blocajului, a eșecului este necesară pentru a ne ajuta să evoluăm.

În analiza sa, Alter mizează pe câteva coordonate, sistematizate și rezumate la finalul volumului: dacă înțelegem ideea de reușită și de blocaj, putem explora apoi vulnerabilitățile și oportunitățile pe care propriul nostru psihic le pune la dispoziție în forma emoțiilor, gândurilor și acțiunilor pentru a pregăti o atitudine realistă și adecvată pentru situațiile de impas.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le face Alter este demistificarea ideii de reușită necesară și perpetuă: inevitabil ne vom bloca la un moment dat. De ce? Așa cum sugerează studiile făcute pe animale, există câteva efecte descoperite pe parcursul derulării unor acțiuni pe care Alter le pune în evidență: efectul curbei țelului, efectul rapid-încet-rapid, efectul de platou ne pun în vedere că tindem să ne blocăm atunci când ajungem la mijlocul derulării unei acțiuni, dar că tindem să accelerăm procesul când ne apropiem de atingerea scopului, că tehnicile pe care le-am folosit în trecut tind să își piardă valoarea în timp. Tocmai de aceea, e ideal, conform psihologului american să segmentăm mereu un parcurs lung pe bucăți operaționale mai mici (pentru a micșora dimensiunea mijlocului și pentru a avea un boost mereu potrivit la final). Să zicem că vrem să alergăm pe un traseu mai lung – ne va fi mai ușor să ne mobilizăm forțele, dacă nu vom urmări doar destinația finală, ci vom seta progresiv repere pe traseu. Pe lângă segmentare, perseverarea e un alt element esențial în contextul unui blocaj. Deși poate că avem impresia că reușitele mari se obțin în antreprenoriat și știință la vârste tinere și că de la un punct încolo șansele noastre să dăm lovitura sunt tot mai mici, cifrele ne spun contrariul (prin ceea ce Alter numește iluzia declinului creativității: de fapt potențialul maxim al oamenilor de știință și al antreprenorilor depășește vârsta de 40 de ani, iar companii de success precum Google sau Amazon nu au fost primele în domeniul lor, au umblat pe căi bătătorite, dar au diversificat inteligent).

Dincolo de felul în care teoretizăm și percepem blocajele, disconfortul captivității în stagnare e legat și de felul în care ne activăm emoțiile, gândurile și acțiunile în context. Un blocaj ne poate copleși cu anxietate și impulsivitate, ne poate da senzația că trebuie să facem imediat ceva pentru a ieși de acolo. Alter ne sugerează o schimbare de perspectivă: să definim succesul mai relaxat (să renunțăm la perfecționism și maximizare, să ne impunem constrângeri constructive: de pildă un poet fără inspirație se poate ajuta singur dacă scrie o poezie cu formă fixă), să vizualizăm eșecul (să facem exerciții de acceptare radicală) și să nu confundăm standardele de success cu respectul de sine. De asemenea, când suntem blocați e inspirat să luăm o pauză mai degrabă decât să acționăm, să ne pregătim (așa cum veți descoperi că au făcut Lionel Messi și Andre Agassi) și chiar să aplicăm tehnici de mindfulness pe care le folosesc cei ce se luptă cu dependențele (de exemplu protocolul RAIN). Esențial este și să recalibrăm și percepția asupra greșelii în cursul unei acțiuni. Așa cum sugerează Alter, există o marjă de eroare optimă de 16% – e esențial să greșim măcar o dată la 5-6 încercări pentru a deveni mai buni.

Un alt element la care autorul atrage atenția este felul în care gândim când întâmpinăm un blocaj. Pentru a ieși din capcana catastrofizării sau a învârtirii în cerc, avem nevoie de o artă a simplificării și de analiza impedimentelor (Alter folosește exemplele unor diagnosticieni celebri sau ale unor avocați pledanți experți în simplificarea informației, dar și exemple ale unor artiști suferinzi de afecțiuni neurologice sau exemple din grevele de transport care au facilitat găsirea de noi soluții). Foarte important este să renunțăm la obsesia originalității. Dorința de a face ceva complet nou, prin standardul nerealist pe care îl impune, ne poate arunca ușor în blocaj. Mai degrabă, luând lecții de la Google, Amazon sau Jitterburg (producătorul de telefoane mobile pentru vârstnici), de la David Brown (cel care a descoperit utilizarea Viagra pentru disfuncție erectile), sau de la William Wrigley (producătorul de gumă de mestecat) e mai important să recombinăm elemente familiare pentru a produce ceva nou.

Nu în ultimul rând, ieșirea din blocaj presupune construcția de obiceiuri orientate spre acțiune. E important să cultivăm și să menținem tandemul explorare-valorificare, să căutăm să fim curioși și să punem la îndoială tipare cunoscute ca apoi să trecem la acțiuni microprogramate și, din când în când, să facem o simplă plimbare care să ne faciliteze creativitatea.

Dens în sinteze experimentale, în exemple din cele mai variate domenii, de la sport, tehnologie, industria farmaceutică și până la cele din viața de zi cu zi, Adam Alter oferă și de această dată un curs reușit și realist de înțelegere a reușitei, respectiv eșecului.

Articol realizat de Sever Gulea pentru libris.ro.

„Am studiat filosofia, medicina, am fost librar, în prezent sunt medic psihiatru. Celebrez în fiecare zi faptul că suntem oameni născocitori (homo fictus).
Trăiesc înconjurat de povești, fie că deschid cărți, fie că ascult (cu plăcere) oameni, fie că mă povestesc pe mine însumi. Gândesc adesea în povești, visez în povești.
Pentru mine lectura e pur și simplu o prelungire firească a existenței, o formă de a reactualiza esența experienței umane etern narativă.”

Dacă simți că sunteți cititori pereche, vezi și alte articole de același blogger aici.