Suntem buricul Creației și ne umflăm (în pene!) cu asta. În naiva noastră mândrie omenească, credem că nu se poate mai mult; dacă un animal oarecare și-ar putea dori ceva pe lume, dincolo de hrana zilnică, ca un vis suprem arhetipal, acest lucru ar fi să ajungă să fie ca noi, ca oamenii. Același vis îl au și roboții (A.I. Artificial Intelligence, Bicentennial Man, Ex Machina, Surogates). De asemenea, îl poartă în inimi(sic!) personajele de poveste, precum Pinocchio sau King Louie (The Jungke Book). Până și extratereștrii, dincolo de ambițiile lor imperialiste, tânjesc după omenie (Under the Skin). Să nu uităm de Luceafărul lui Eminescu. De ce să ne mai învârtim inutil în jurul cozii, mai bine o spunem pe șleau: tot ce respiră pe lumea asta, chiar și lucrurile lipsite de viață, nu-și doresc altceva decât să fie oameni.