Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați.

Isus

Mi se pare frapant faptul că în ciuda prezenței onorabile a acestei fericiri în atât de cunoscuta și apreciata, pe drept cuvânt, Predică de pe Munte, în discursurile simbolice ale modernității – adică, mai pe șleau, în filme, în reclame și în politică – lacrima ocupă un loc atât de discret, aproape ignorabil.

Nu mă refer acum la plâns în sine, un cod mult mai utilizat în cinema, întâlnit nu doar în filmele indiene, ci și la Tarkovski, așadar onorabil. Gândiți-vă nu la actul în sine, nici la șiroaiele ce curg din ochi, ci la o singură lacrimă care să poarte cu sine o încărcătură cu totul aparte. Întocmai ca spermatozoidul din poveste, singurul care produce minunea, lacrima acea...