Se ia o casă din centrul Capitalei. Casa M. Am locuit acolo mai bine de 11 ani. O casă cu istorie. Plină de poveşti. Şi se mai ia o seară geroasă de Bobotează. O casă frumoasă, încă în hainele de sărbătoare de Crăciun şi Revellion. Da, am scris special cu dublu "l" pentru că erau vremuri când se pronunţa franţuzit. Şi-mi place sonoritatea. O casă în care holul de intrare era extrem de generos ca spaţiu. Am reinventat acest loc. Nu era doar unul de primire şi de trecere ci unul de şedere, de admirat o parte a colecţiei de cărţi. Îmi place să citesc de când mă ştiu. Dar am fost destul de rea la şcoală când eram obligată să citesc ceva doar pentru că îmi era impus. De aici şi neîmprietenirea cu profa de română din generală, dirigă, de altfel. Multe dintre cărţile pe care trebuia, fără drept de apel, să le citesc în şcoală le-am recitit la mulţi ani distanţă. Altă imagine, altă senzaţie, alt fel de a sim�...