Podagră cu vin roşu, muzichie de suflet, cafea şi scorţişoară

Când te simţi prins între drumuri nesfârşite, când totul în jurul tău pare că este un adevărat aeroport de unde decolează şi aterizează încontinuu sute de avioane vine o seară când vântul de miazănoapte de potoleşte. Nu mai aud nici vuietul mării din mine. E acalmie acum. Pare că iese şi soarele. Bine, e noapte când scriu, deci luna. Prietenii fac lanţ în jurul meu. Împreună.Şi muzica face parte din lanţ. Cum altfel. Am descoperit-o în urmă cu mulţi ani, la Cannes. Fusese invitată la un târg de muzică. O apariţie atipică, o voce puternică, dar tandră. Răscolitor. A venit în România de mai multe ori. Nu am ratat nici un concert. Mariza - cu părul blond platinat, tunsă scurt, cu frizuri care mai de care mai speciale, moderne sau retro, cu rochii lungi până-n podea, de obicei negre, pe ici pe colo un argintiu sau alb, grena sau roşu sânge, cu ochii negri, mari şi rotunzi, de-o expresivitate f...