• img
    • Articole
    • Vizualizări

    + Vendretta +

    Visatoare, prea visatoare pentru lumea asta. Iubesc scrisul, e singura eliberare a firii...Iubesc noaptea, fotografia, arta. Iubesc iubirea, pur si simplu.

    Profilul de blogger pe toateBlogurile

Articole postate de + Vendretta +

  • Basm răsturnat... 558

       Permite-mi să-ți spun că familiaritatea nu e fadă, așa cum ți-o închipui. Ea are o aromă exotică, ce lasă cicatrici sau semne de frumusețe pe unde trece. Ai fi gustat-o dacă mergeai în cizmele altcuiva, uitând de proprii pași?   Permite-mi să demontez, pas cu pas, decorul lucios în care ai înghesuit ce aveai mai de preț. Dacă ai fi mezina unui împărat absent, te-ai strecura tiptil în fiecare odaie a palatului. Nu ai începe cu singura amenajată pentru tine; parcă nu îți vine să intri, parcă e prea pe măsura ta

    Citește mai departe
  • Să nu (te) încui... 581

       Cum de ai uitat că, Atunci când lași doi tineri să stea prea aproape, Le vei vedea sufletele amestecându-se în noapte? Cum de ai uitat să încui nevinovăția Și să pui de strajă ceva mai greu decât beția albastră A celor ce nu cunosc altă culoare? Chiar dacă Ți-ai fi amintit, M-aș fi prefăcut eu că uit; Și aș fi descuiat ușile grele,  Să fac loc fericirii și frâmântării mele.

    Citește mai departe
  • Urmă și rost... 599

    Motto: "Eu am întemeiat inima ta întru tine și credința ta și răbdarea ta."    Am mai scris despre Adam și Eva, pentru că mi-e tare dragă Geneza. De ce nu i-a fost de-ajuns cerul primului om? Infinitul nu avea rost de unul singur?     Îmi place să cred că am o coastă în plus, străină, ce se învârte și apasă inima, căutându-și în tăcere corespondentul genetic. Uneori, îmi doresc doar să o arunc, ba chiar să o dăruiesc

    Citește mai departe
  • Dreptul la stângăcie... 564

       Vânătorii de miracole sunt visători foarte organizați. Au liste și programări, tipare și căsuțe de bifat. Când ceva e mai puțin decât perfect, ei abandonează. Apoi, își deschid în suflet o altă constituție, în care strecoară dreptul la stângăcie. Și numele lor e mereu ocolit de acest drept.    Armele lor sunt lustruite. Și-au pregătit cel mai elegant costum, și-au exersat mișcările. E o zi minunată, 4. 04, pentru iubitorii de simetrie. Aceștia sunt oamenii care vor să știe mereu unde se află, în c

    Citește mai departe
  • Calea sigură... 534

    Nu-i așa că, dintre toate posibilitățile din lume,Ai alege fatalitatea,Singura ce te-ar duce într-un loc anume?Eu n-aș împărți jertfele în ușoare și grele,Ci le-aș zgudui până ar coborî sensul din ele.Sursa fotografiei http://feeds.feedburner.com/LuptaEterna

    Citește mai departe
  • Spre ce porți mă porți?... 755

    De-aș fi Tu, Cu tot cerul la îndemână, M-aș zgârci un pic Și nu aș irosi minuni de dragul celor Ce nu știu să rămână. Ce înseamnă pentru Tine o simplă fremătare, O pânză sfâșiată sau un vânt de încurajare? Mai puțin decât pentru omul  Ce înghite marea pentru a stinge altă mare. De-aș fi în pace doar o zi, Aș auzi îngerii și sfinții râzând De dorințele-mi fără petec. C

    Citește mai departe
  • Reîntregire... 465

    Am visat că fericirea dormea lângă mine Și că eu mă trezeam mai devreme Doar pentru a-i număra degetele de la o mână, De teamă să nu-i lipsească vreunul. Până și visul are nevoie de o dovadă că e întreg. Inspirația muzicală: Twenty One Pilots-"Heathens" (e ceva tare special în fiecare piesă a trupei) Sursa fo

    Citește mai departe
  • La foc mocnit... 519

       Cât timp e intens, e real-aceasta este una dintre convingerile mele. Lucrurile mediocre pot fi ușoare sau apăsătoare, pot stoarce un zâmbet sau o pace artificială, pot atrage admirația lumii, dar nu rămân în picioare. Se dezmembrează asemenea unor coșmaruri la ivirea zorilor, părăsesc amintirea pentru că nu au avut vreodată ceva de oferit.    Ceea ce intens e real, dar nu neapărat bun. Drumul spre mistuire începe cu o adiere dulce, cu o falsă promisiune de infinit. De bunăvoie mi-am culcat mâinile în matricea strivitoare, căci nu mă învățase nime

    Citește mai departe
  • Altfel... 508

       -Vezi și tu? te-am întrebat, dar, pentru tine, oamenii erau la fel, așezați ordonat pe un rând curbat, cu umerii întorși spre fereastră. De fapt, nu cred că ai zărit umerii, nici bărbiile diferite, nici nuanțele de albastru cu alungirile și îngustările lor.    Doar eu, (de altfel, o ființă a senzorialului), mă agitam fericită, pentru că era prima dată când cunoșteam ceva cu ochii sufletului. Nimeni nu mă învățase, nici măcar cerul nu-mi spusese. Dar el, tocmai el, nemăsurabilul, un ghem în preajma inimii sau o pânză sub piele, sufletul, VEDEA. Ceva strălucea într-

    Citește mai departe
  • Indigo... 511

          M-aș liniști într-o poțiune dulce-amăruie, Roșcată în apus Și palidă în lumina lunii. Mi-ar fi mâinile ușoare De-ar ciopli rotunjimi și alunecări  Răzgândite între uman și splendoare. De-ar coborî cerul în mine, Să-i vorbesc despre chemările străine, M-aș întinde mai puțin  Decât pot nesfârșirile mele. Și aș fi eu însămi poțiunea dulce, Roșcată în înserări; Și aș fi eu însămi poțiunea amar

    Citește mai departe
  • Fantezie... 472

       Inima e o balerină cu talia învelită într-un centimetru, suspendată în neant, în balansul perfect al descumpănirii. Un străin, mereu cu chip de umbră, îi măsoară frăgezimi nenumite, calculând șansele de a i le frânge. Din trei încercări, ar pierde măcar două, căci pielea înghețată știe a simți dezamăgirea înainte să se întâmple.    O balerină ce se abandonează piruetelor infinite, destrămând frânghia primordială, scuturând mâna deja nesigură a bărbatului, așteptând să treacă al șaptelea val al mării iernatice și anume cel izbăvitor.    Inima e o Matrioșkă răsturnat

    Citește mai departe
  • Indefinit... 513

    Nu-i vina ta că ești grăbit Și-mi tulburi zmeul adormit; E vina ta că ești încet, Mă lași cu zmeul treaz în piept Când știi că-mi trebuie un infinit Ca să-l văd iarăși fericit. Sursa fotografiei http://feeds.feedburner.com/LuptaEterna

    Citește mai departe