Petcu Vlad Teodor

  • img
    • Articole
    • Vizualizări

    Petcu Vlad Teodor

    Nascut si crescut in Bucuresti. Licentiat in Drept (2008), master in Dreptul afacerilor (2010). Admirator/sustinator al echipelor Rapid Bucuresti si Internazionale Milano. Admirator/sustinator al echipelor Toronto Raptors (baschet) si Toronto Maple Leafs (hochei pe gheata). Iubitor al artei, in toate formele sale de manifestare. Ucenic al condeiului intinat in haos. 2014 - debut cu poezie in antologie si revista. 2015 - debut cu proza scurta - fictiune - in revista; debut cu poezie in revista romaneasca. Fondator si autor unic al blogului Visele unui insomniac. Membru al Cenaclului Lectura. Membru al Cenaclului Cocktail de Cuvinte.

    Profilul de blogger pe toateBlogurile

Articole postate de Petcu Vlad Teodor

  • Pastel de toamnă... 271

    ...

    Citește mai departe

  • Unei muze... 259

    ...

    Citește mai departe

  • În zori de toamnă... 263

    ...

    Citește mai departe

  • Ombrele trecutului... 265

    ...

    Citește mai departe

  • Ea despre sine... 266

    De sinele meu stă în ştreang Întunericul preacucernicContemplând infinitul ce nu i se cuvineSoarele îşi potopeşte lacrimile dogoritoareLepădând seninătatea unor Timpuri“- Ce creatură a zămislit haosul?În ce baptiseriu din Styx fost-am sfințită în tenebre?”Repausate stele se oglindesc pe rebeliunea cutremurată a razelor lunii,Testimoniu al decadenței abisului care îmi curge prin vene;Sinele nu se descinde prin nucleare şi nalte raiuri,Adoră să adaste în purgatoriuTrăgându-mă în lanțuri prin țărâna umedă a sentimentelor,Până ce îmi simt buzele cuvânt nămolit de amoral amorŞi sufletul jupuit de pe sâni întru suavă pervertire.Colbul paşilor mei sunt ombre necartografiateAle stării de a fi eu cu mine în Ea.Scrijelite epitafuri îmi plagiazăRenegatele taine când noemele mi se înfiripă...Renaşterea la care sunt chemată de simfonia corvilorTrezeşte întrebări:“- Oare au putrezit sensurile răspunsurilor?Care este tipo

    Citește mai departe

  • Gânduri pierdute în toamnă... 279

    Între ițele de pe vitralii de haos,Pe ecou de sfărâmate timpuri,Croşetate pe dalbe oseminte, Decad lunatece frunzeGotic - neoromantic pastel. În ritualul din catedrala sfintelor păcate,Profită de ivirea celor cinci anotimpuri, Dansează un vals burlescŞi odihneşte-te în stabilimentul antic Când îți mai revine putereaPe aripi de muriu corb,Să nu mă lepezi surd sau orb

    Citește mai departe

  • IX - IX - MMXVII... 279

    Șoapta ultimei brize de varăPătrunde prin vitralii precum fantasmaSerafică și senină a chipului tău.Te-ai întors în mine, o îmbrățișarePe cordurile deschide,Iar buzele tale îmi curg prin venePrecum timpul care a fost și va fi.Te închipui veșmântată în mătase,Jucându-te pe aleile dintre cearșafuri,Lepădând zâmbetu-ți angelicSă-mi încătușeze sufletul pe vecie;În părul tău strălucesc tenebrele,Iar abisul lor hipnotic m-aduceLângă tine… în briza ce seduceȘi se duce...În oaza dintre rai și iadE un purgatoriu, pe aleile din parc.Mă plimb prin el așteptândJudecat să fiu de glasul tău suav...Să îi simt șoapta cum îmi furnică pielea,Sau urletu-i de leoaică sălbatecăSă îmi inspire teama de a te pierdePentru veșnicia unui univers sfărâmatÎn cioburi de aici, acolo, ieri și odată...Mi-aș amaneta și moarteaPentru a te vedea încă o sicră,Ca apoi să rămân orbLa sentința surâsului tău feciore

    Citește mai departe

  • XXX-VIII-MMXVII... 283

    Toamna-ți se prefiră aleneÎn aleile îngemânate din vene.Voroave şi simțuri sunt frunze ruginii;Adie, aidoma unii echou, dinspre minteÎnspre daimon - sacramente rubinii.Ochii-ți îşi pleacă seninele ceruriCătând să lumineze condeieÎntru jerfirea-mi pe altar. Oh, fee!Adastă toamna-ți preacuratăDrept vecinică hlamidă,Să mă obscundă în al tău abis,Sub raza lunii cutremuratăSă rămânem amândoi in vis...

    Citește mai departe

  • Dimineață de Cuptor... 272

    ...

    Citește mai departe

  • Gând de călător I... 273

    Cercetam veche cetateDupă slovă, în pietateDară m-am năpăstuitCând boreasă mi-am găsit...

    Citește mai departe

  • VIII - V - MMXVII... 499

    ...

    Citește mai departe

  • Clipa de indoială... 530

    Această noemă versificată Îți este dedicatăNumai Ție În vecinicia ce va să vie. Orologiul se liberează în atemporal De Amor, glas care se întreabă “Ce este pe lumea asta mai puternic: Slova şi gândul sau foaia şi rândul?” Şi pe-Amor încearcă altă îndoială, Spusă în şoapte, cu sfială: 

    Citește mai departe

  • Ombra XVIII... 482

    ...

    Citește mai departe

  • Ombra XVII... 501

    ...

    Citește mai departe

  • Ombra XVI... 515

    ...

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile