• Frunzele de coacăz: Bune pentru ceai! Unele femei le folosesc pentru sarmale 430

    Virtuțile terapeutice ale fructelor de coacăz sunt cunoscute, dar și frunzele au proprietăți vindecătoare, fiind utilizate în stare proaspătă sau uscată. În unele sate din Republica Moldova, gospodinele înfășoară sarmalele în frunze de coacăz. Au făcut o bună alegere, pentru că frunzele de coacăz (la fel ca frunzele de zmeur) o cantitate semnificativă de vitamine și minerale. Ceaiul (infuzia) din frunze de coacăz este utili

    Citește mai departe
  • Ce-i al tău e pus deoparte. Dumnezeu vrea ceea ce noi vrem, dacă noi vrem după El 482

      Pr. Nicolae Tănase E adevărat că ce-i al tău e pus deoparte? E adevărat că nu există destin, că nu există soartă, că nu există noroc, că nu există predestinaţie, e adevărat că nu există toate acestea. Nu există influenţa zodiilor.

    Citește mai departe
  • Dramă de tribunal post-1968: Les assassins de l’ordre (1971) 253

    Les assassins de l’ordre (1971) Regia: Marcel Carné Distribuția: Jacques Brel, Catherine Rouvel, Paola Pitagora, Roland Lesaffre În 1971, atunci când a făcut ‘Les assassins de l’ordre’ avându-l pe Jacques Brel în rolul principal, Marcel Carne trecuse de perioada sa de glorie. Regizorul francez realizase câteva filme intrate în istoria... The post Dramă de tribunal post-1968: Les assassins de l’ordre (1971) appeared first on Recenzii filme și cărți.

    Citește mai departe
  • Veriga lipsă: „De cât de mult creier avem cu adevărat nevoie?”, de Alexis Willett și Jennifer Barnett 270

    „De cât de mult creier avem cu adevărat nevoie? Metodă infailibilă ca să-ți folosești 100% inteligența”, de Alexis Willett și Jennifer Barnett Editura Humanitas, București, 2021 Traducere din engleză de Carmen Strungaru Iată o întrebare cu răspunsul inclus (sau măcar așa pare): De cât mai mult, ce naiba! Un astfel de... The post Veriga lipsă: „De cât de mult creier avem cu adevărat nevoie?”, de Alexis Willett și Jennifer Barnett appeared first on Recenzii filme și cărți.

    Citește mai departe
  • Din nou la FILIT. Ziua 1 (20 octombrie 2021), revedere, emoții, evenimente și… umor 289

    Revedere și emoții Mi-a lipsit enorm FILIT Iași. Am spus mereu că mă simt cu adevărat parte din lumea literară românească (așa insignifiant cum sunt eu) abia când ajung la acest festival extraordinar, la care literatura se simte prin toți porii, unde scriitorii, traducătorii și cititorii gravitează în jurul tuturor... The post Din nou la FILIT. Ziua 1 (20 octombrie 2021), revedere, emoții, evenimente și… umor appeared first on Recenzii filme și cărți.

    Citește mai departe
  • Vasile Voiculescu – Centaurul... 228

        Ascuns în desișul destinului meu Ascut săgeți, ciocnesc fier și piatră. Însumi amnar, visul cremene: limbi de curcubeu, Herghelii de flăcări își țâșnesc nechezul pe vatră. Singuratec în munți înțelepți, Sihăstria mi-e împodobită cu jocuri. M-am desprins greu din stânci, de brazii drepți, Dintre urșii moșneni alungați de focuri... Mă-nconjur de mine și-mi chem un contur. Cobor spre argila din alba-mi structură,

    Citește mai departe
  • Hristos Ziatas - Fără titlu... 236

      Sunt zile când plopilor Le e sete de numele meu Nereide despletite   Se scaldă-n ochii mei; Se-ntoarce primăvara: ciuhurezul, Cu un stilet de cântec uitat Îşi crestează durerea pe sufletul meu; O ciocârlie, cu setea întoarcerii în plisc Se topeşte în zare. Ceasul revărsatului sfinţit cu rouă, Îmi înaripează gleznele  Şi până-n măduvă Mărarul fraged

    Citește mai departe
  • Hristos Ziatas -Vulturul... 238

      Un vultur mândru, Un vultur visează… În ochii lui cerul se face bulgări Şi-o rană deschisă îi este dorinţa. Pentru o creangă de soare, luminoasă, A sfâşiat în gheare pustiul albastru.   Sânge ţâşneşte acum din aripile lui. Şi-n jur…doar amintirile. Visează. Încununat, în azur, cu soarele vorbeşte. Mergi încet… să nu se trezească.

    Citește mai departe
  • Hristos Ziatas - Cântec pentru tine... 231

      În seara asta, Din privirile tale au ieşit Patru călăreţi cu scuturi, Au călcat pe laringele meu, mi-au tăiat cântecul şi l-au aruncat, hrană, cailor lor.   Plângea cineva în spatele meu, În singurătate, pipăind printre ierburi Cioburile lunii din boabe de rouă.

    Citește mai departe
  • Hristos Ziatas - Nenuanţă... 230

      Pomii care m-au legănat Nu mai sunt pomi. Au devenit amintiri. Şi mă dor.   Amintirile vechi, din copilărie - cât de frumoase au fost! – Nu mai sunt amintiri. Au devenit Erinii. Şi mă urmăresc.   Ochii mei nu mai sunt ochi. Două mâini fără sfârşit şi fără somn. Întinse peste tăcerea orizonturilor, Caut

    Citește mai departe