• port doliu de Renate Müller... 276

    în mine-i stare de dureretotul e în negru învelitşi-n casă ţin obloanele lăsatemă chinuie lumina la vedereîn mâini ţin capul sprijiniteu tac cu lacrimi nevărsate :şi nu gândesc nimicHD 24.03.2013 RMhttp://generatiainblugi.blogspot.com/feeds/posts/default?alt =rss

    Citește mai departe
  • DRUMUL PÂNĂ LA TINE de Ioana Burghel... 282

    E așa departe pân la tine,Că se rătăcește chiar și gândul,Mă dezbracă noaptea în suspineȘi de jale plânge tot pământul.La țărmul vieții nu e niciun port,Pescărușii caută catargul,O corabie cu un cap de mortDespică apele și înaltul.Se ascund potecile în neguri,E lumină dincolo de ceață,- Inimă aș vrea să nu mai tremuriCând aștepți o altă dimineață.http://generatiainblugi.blogspot.com/feeds/posts/default?alt =rss

    Citește mai departe
  • Dacă... de Alexandra Manea... 295

    Dacă aş fi umbră, m-aş întinde alene sub pasul tău, ca să fiu una cu potecile pe care rătăceşte privirea ta. Dacă aş fi o pală de vânt, aş mângâia tâmpla ta stângă, ca să respir parfumul îngândurărilor tale.Dacă aş fi ram visând că-s înger, te-aş proteja cu aripile-mi crescute din sideful florilor de cireş, ca să-ţi aflu mereu desenat pe chip zâmbetul plin de lumină.Dacă aş fi negura nopţii, m-aş ascunde în pupila ta, ca să fiu sigură că numai tu vei şti unde să mă găseşti.Dacă aş fi valul mării, te-aş îmbrăţişa în fiece dimineaţă, ca să spăl păcatele nopţilor în care m-am pierdut în tine.Dacă aş fi prima şoaptă a răsăritului, aş săruta aburul respiraţiei tale, ca să măsor clipele visărilor în care pulsăm amândoi în bătaia aceleiaşi inimi.Dacă aş fi ploaie, aş hrăni cu apă vie amintirile iubirii noastre trăite cu nesaţ în orice viaţă trecută, prezentă sau viitoare, ca nu cumva să se

    Citește mai departe
  • Mă doare fiecare oră de Ovidiu Oana-pârâu... 293

    Mă doare fiecare oră! Clepsidra lacomă îmi soarbe Trecut şi mâine prinse-n horă, Halucinante iele oarbe. Şuvoi cerşind eliberarea E răul care vrei să-l scuturi, Zăgazul este neuitarea Ca stropi răzleţi picând din ciuturi. Dinspre nadiruri năruire Vaginul cleps

    Citește mai departe
  • comoara uitată de Renate Müller... 299

    sufletul mi-l acoperisem cu zdrenţeca pe-un copil sărman mi-l înveleamîl ascundeam la nevoietu eşti uniculce s-a avântat fără teamăîn adâncurile mele sinistrete plimbi prin mineca printr-un templu anticîntrezăreştirazele diamantinecare radiază de puritateprin grămada înaltă de peticeşi înţelegihttp://generatiainblugi.blogspot.com/feeds/posts/default?alt =rss

    Citește mai departe
  • o clipă de rătăcire de Renate Müller... 283

    auzeam sunetulsolzilor de oţeltârâşul lamelor ascuţite foşneau sub podelemă urmărea şerpuitoarenăluca imaginaţieicu ochi de viperăprintre crăpăturilescândurilor de lemnştiam că nu poatesă mă ajungăexista doar îngrăditpericolul ce se numea:tu ştii ?http://generatiainblugi.blogspot.com/feeds/posts/default?alt =rss

    Citește mai departe
  • Mi-a fost dor de Cătălin Codru... 287

    Mi-a fost dor de vocea ta...Caldă care-mi spunea despre viaţă,Povestea cum se nasc visele,Ştia sa numere stelele fără sa le numere,Ţinea minte toate lucrurile bune dintre noi...Şi tu ai trimis un înger să-mi vorbească,Acesta a trimis o mierlă.Într-o dimineaţă ea mi-a vorbit cu vocea ta.Au şi ele înaripatele legea lor cu ierarhii cu tot.Înainte să-mi spună că începe să-mi fugă copilăria din ochi,A oftat.Am discutat aşa despre lumea mea,Apoi despre lume în general şi...Când să ne spunem păsurile.. nu m-a mai ascultat.Avea şi alte “programări”...Ştiu ca te-ai urcat la cer sa devii,Una cu întregul... să fi parte din tot.Dacă aş fi vrut un înger cu jumătate de normă,Aş fi venit la Tine Cel care m-ai făcut...Aşa ...ca tot omul,Şi aş fi cerut ceva doar pentru mine, dar eu...N-am vrut decât să-mi fie dor de vocea Ta.

    Citește mai departe
  • Prima poezie de Elena Valeria Ciura... 285

    Oare cine, când şi undeA ticluit primele versuri?Sunt sigură că omul se rugaIar ruga dura cât seara ţineaOri , devreme, dimineaţa.Când totul era aşezat,Se putea sta cu puritatea la sfat!Auzindu-l şi alţii, ce ciudat,ce frumos sunau cuvintele în gura lui,au început să inventeze şi muzicaşi aşa, se pare, că a apărut imnul şi oda!Odată, pe cand se băteaucavalerii lunii cu cei ai soarelui,privighetoarea îşi încerca notele mai înalte,un drumeţ, din altă parteobosit şi chior de-un ochicu desagi plini cu cărţişi terfeloage de legia poposit la un castelsi a compus un rondel.Un altul , atât de mult a îndrăgit poienilesi râurile noastrecă a rămas aicea , printre castre.Şi-au mers şi dintre-ai noştri, mai departeşi s-au întors cu altă carte-cu genuri noi şi multe specii-am începu

    Citește mai departe
  • Doresc… de Lacramioara Lacrima... 293

    Doresc, sa ma ascund acolo dupa un nor,Sa nu cunosc durere si nici ce este dor…Cand el va-ncepe a plange incet sau poate tareSa am curaj in mine, sa cred intr-o schimbare..Doresc sa ma ascund dupa frumoasa lunaCe seara sta pe cer si pare asa de buna…Cand lumineaza, eu, in taina, sa privesc…Pamantul, ape, munti…natura ce-o iubesc.Doresc, sa ma ascund in apa marii albastre,Sa freamat intr-o unda ce uimitor se zbateSpre tarmul departat sa n-ajung in zadarPlacut sa ma-nfioare, sa rad mai des…nu rarDoresc sa ma ascund, dar nu

    Citește mai departe
  • SCRISOARE de Ion Ene Meteleu... 289

    Maicuta mea,Bunica nu mai poate,e bolnava,La scoala merg din ce in ce mai rar,Mi-a zis ca intr-o zi va bea otravaSi stau acasa,s-o opresc,macar.Maicuta mea,Un telefon macar as vrea sa-mi daiCa vreau sa mai aud iar glasul tau,Ori numarul de-acasa nu-l mai ai ?!As vrea sa stii ca fara tine-i greu.Maicuta mea,Sa stii ca tata nu mai sta cu noi,S-a dus dup-o femeie,in alt sat,A luat cu el caruta cu doi boi,

    Citește mai departe