Literatura

  • N-a mai ramas nimic... 232

    Odată, nu demult, ȋn alte vremuri parcă, obișnuiam să zâmbesc, să râd ȋn hohote uneori la orice lucru simplu, să ȋmi las faţa mângâiată de adierile de vânt și să tresar  la chicotitul vesel de copil… Acum a rămas doar grimasa absurdă a unui chip de lut, fără trăsături anume ci doar cu durerea ȋntipărită ȋn fiecare rid, ȋncununată de lipsa licăririi din ochii mei de altă dată și poate o urmă mucegăită  a unui zâmbet din colţul gurii, ca o amintire hâdă a unui rânjet păgân. Crezi c-o sa mai pot râde vreodată? Te-nșeli amarnic… la fel cum n-ai crezut vreodată că voi picta chipul tău zambind doar din roșeaţa venelor muiate ȋn lacrimi amare! Ȋl voi picta ȋn pământul umed ce-mi va serv

    Citește mai departe

  • Alb şi negru... 245

    Trag cu nesaţ din ţigară iar fumul ei mă învăluie treptat, ca într-o ceaţă ce mă poartă de fiecare dată pe alte tărâmuri, tărâmurile gândurilor mele. În fiecare seară zbor... cum stau cocoţată pe pervazul geamului, urmărind fumul cum se ridică uneori către văzduhul negru, alteori învăluind parcă luna... chiar acolo, de la acea fereastră reuşesc să îmi iau zborul în fiecare seară. În timp ce fumul de la ţigară face curte lunii dincolo de miez de noapte atunci încep să prind aripi... uneori sunt albe, cu pene lungi, mătăsoase... alteori negre şi fără pic de strălucire! Atunci când sunt albe, cresc vânjoase de pe umerii mei, învăluindu-mi mâinile cu ţesătură aurie strălucitoare, iar atunci când sunt gata, doar ridic mâinile şi le

    Citește mai departe

  • Scrisoare ȋn neant II... 239

    Sursa imaginii: http://www.serpentbox.com/blog/images/message-in-a-bottle.jpg Coli albe de hârtie, mii de coli albe de hârtie scrijelite cu peniţa aurită a stiloului meu, fiecare din ele o altă scrisoare, de fiecare dată cu aceeași destinaţie… un suflet care să ȋnţeleagă.  Am scrijelit gânduri, frustrări, bucurii, nimicuri, feţe triste, feţe vesele, am făcut să se umfle baloane din clăbucii gândurilor mele, am creionat personaje ce mi-au trăit, mi-au pus ȋn scenă toate tristeţile, toate durerile, toate visele, iar… din toate astea, am umplut mii de coli albe ce

    Citește mai departe

  • Prima scrisoare ȋn neant…... 225

    Poate că sunt urâtă, atât de urâtă ȋn interior ȋncât și gândurile mele pot speria atât de mult, atât de mult ȋncât să trebuiască să ștergi tot astfel, poate, orice urmă de urâţenie și mizerie , orice hidoșenie să poată dispărea din viaţa ta. Poate că nici măcar cuvintele nu mai ȋmi sunt aliate, până și ele, nu fac decât să scoată la iveală toată hidoșenia sufletului meu. Orice cuvânt așezat ȋn pagină este o altă săgeată ȋn inima mea, dar acelea care se duc acum ȋn neant sunt otravă, otravă pură ce ȋmi ȋntunecă privirea uneori.  Mereu te-am visat ca pe un neant… dar nu ai cum să fii, căci cuvintele mele alunecă mereu spre tine și gândul nu mi se poate opri ȋn loc, ci zboară neȋncetat ȋntr-acolo.  Ȋncerc să ȋmi ascund partea ȋntunecată, toate negurile sufletului meu, ȋnsă tu ai fost acolo, ai văzut fiecare colţ, dar va rămâne așa, doar ceea ce este și nimeni și nimic nu va mai reuși vreodată să ȋl lumin

    Citește mai departe

  • dostoievski de Bogdan Dumbraveanu... 290

    nu mă citi dacă nu ai murit odată,ori dacă nu ai omorâtomorându-te,despre naștere ce să spunnimeni dintre noi nu-i vinovat,nimeni dintre noi nu are meritsuntem bucăți de pâine din Pâineacea Marecand lacrimile vor naștepe luciul buzelorbucuriaîți va aminti ce gust are vinul,ce fără de rost e vinahttp://generatiainblugi.blogspot.com/feeds/posts/default?alt =rss

    Citește mai departe

  • Bunavestire de Bogdan Dumbraveanu... 288

    vine o vreme când trebuie săaflăm că e mai bine să nu fim disperati dacă pietrelenu se transformă în pâini,dacă mâinilenu ni se fac aripi de înger,dacă lumeanu ni se supune,mai bine să ne bucurezborul păsăriifără grija zilei de mâinece nu va înghețaori nu va flămânziîn noiva naște în taină dorul,libertatea omuluia cărui crucee zâmbet și pereche de aripihttp://generatiainblugi.blogspot.com/feeds/posts/default?alt =rss

    Citește mai departe

  • TE-ASTEPT MEREU... de Ion Ene Meteleu... 287

    Seara de searaTe-astept sa vii,Sa-mi umpli viataSi zilele pustii.Banca din parc,Parc-a putrezit,De dorul tau,Nici teiul n-a-nflorit.Arid e parcul,De cand nu ne-am iubit !Plin de sperante,Mereu te-astept,Sa-mi alini dorul,Sa-mi stingi focul din piept.Plang si te strig,Sa revii din nou,Dar tu n-auzi,Al dragostei ecou;Ce trista-i c

    Citește mai departe

  • AMURG de Ion Ene Meteleu... 282

    Grea e linistea noptii,Cand pe nimeni nu aiSi-ti blestemi ursita sortiiSi pe ganduri tot stai.Trist,iti aduci aminte,De iubiri din trecut,Si ai vrea iar sa-ti alinteSufletul abatut.Doar melancoliiSi clipe de regret,Cat vei mai traiSimti doar un gol in piept.Stii ca viata-i doar una,Si-ai mai vrea s-o traiesti,Sa infrunti mereu furtunaPentru tot ce iubesti,Fiin

    Citește mai departe

  • Mâine de Veronica Simona Mereuta... 280

    omul se schimbăîntr-o zi de lunicând amintirile au să te cauteaşa, ca o bunăvestire a ce va urma,cum visul te ajunge întotdeaunacând ai vrea mai multsă spui niciodatăatunci vorbeştifără un înţeles premeditatora ta de singurătate se încheieîn punct alunecat peste virgula speranţeică soarele răsare de ziua taşi iubirea pică la fixcât să-ţi spunăcine eştiVeSMehttp://generatiainblugi.blogspot.com/feeds/posts/default?alt =rss

    Citește mai departe

  • port doliu de Renate Müller... 274

    în mine-i stare de dureretotul e în negru învelitşi-n casă ţin obloanele lăsatemă chinuie lumina la vedereîn mâini ţin capul sprijiniteu tac cu lacrimi nevărsate :şi nu gândesc nimicHD 24.03.2013 RMhttp://generatiainblugi.blogspot.com/feeds/posts/default?alt =rss

    Citește mai departe
© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile