Litere

  • Roșu în vin... 164

    Ai plecat cu dezlegarea blestemelor, dar ai uitat paharul.Îți sorb vinul rămas și prin rotocoale de fum îți scriu numele cu roșu. Am văzut cum fumul înghite vinul și cum huma spoiește vinaAtunci când îmi întorc spatele doar o secundă.Sub genunchi sângele îmi curge șiroaie, Am căzut cu mâinile împreunate pe cioburi de roșu.Am crezut că dacă-L voi ruga să mă dezlege, te-ai întoarce și ai umple paharul.Mi-ai umplut sufletul, în schimb. Cu furie într-un vid.Mă arde gândul.Mă doare fumul ce se scurge pe sub ușă, afară.Mă ustură vântul care-ți usucă rănile atât de repede.M-a orbit furia și-am răsturnat paharul gol...Suerte!

    Citește mai departe

  • Ambalaj uitat, suflet rătăcit... 157

         În cabina 2 oamenii mă privesc. Hotărăsc să nu le spun nimic despre tine. Tu nici nu exiști pentru ei. Suferința noastră le e străină lor. Și totuși, de ce mă privesc cu o lacrimă pe obraz? De la cel mai mic la cel mai mare, îmi varsă mie o lacrimă pe geam.      Din receptor se aude o vioară. E tristă. Unghiile îmi zgârie sânul. Cuvinte aruncate de la stânga la dreapta încep să coboare în suflet. În oglindirea geamului descifrez cu greu. Nu e scrisul meu și nici al tău:       "Smintit, curat și fără glas mă așez la un vals și mâna ți-o las să se odihnească.        Mă rog și sper să fie un străin cel ce cu gura se apropie de a noastră."     Soarele să fie cel care a oprit vioara și cuvintele le-a șters?      - De ce plâng oamenii ăștia? Luați-i de aici! Cabina 3 și ultima din dreapta sunt libere. Plecați de aici! urlu către păsările albastre, cu speranța că mă vor ajuta. Ele se leagănă însă trist  pe firul telefonului, în ritmul viorii care a

    Citește mai departe

  • Moartea vie a bătrânului... 164

    Îngerii s-au înecat de poftă cu râuri de ceară. Priveau pic cu pic din mare, iar în capăt, un bec pâlpâind a jale, le lumina ochiul grăbit s-adoarmă încet și simplu. Aripi tăcute se plimbau în calendar înapoi... înainte... înapoi... înainte de apoi și rămâneau doar un ceas să vadă cucul ce-a cântat cândva în colivie. Cucul își doarme visul."3 păcate: două crime și un copil."L-au lăsat să tacă. Fără fluier, fără coapse, urlă-n gând cuvinte pline:"Picură cu stropi, picură pe brațe, picură în gânduri cu miros de gheață".L-au uitat de atunci tăcând și tace.

    Citește mai departe

  • Orfan de moarte... 158

    nu vreau să-mi depășesc corpul navighez cu privirea pe faleză tartorii nu-mi dau pace și-mi spun să mă căsătoresc cu o coafeză. sunt aducător de ploaie câteodată îmi place să pictez moartea-mi stă câteodată-n față nemișcată dar în unele seri aleg să pictez lebede cu al meu braț mărunt cu oase sfărâmate căci atunci când am fost mic am fost bătut. bătut crunt. moartea vine la unii pe hârtii ascunsă-n facturi vopsită-n toate culorile alcătuiește un mozaic și-o poți căra cu tine învelită în două pături. atunci când muma pădurii transpiră i se poate observa pe spate un tatuaj toată lumea stă, se uită, se miră, eu cu moartea la bere.

    Citește mai departe

  • Oricand despre viitor...oricand despre dragoste.... 191

           Orice om doreste sa fie iubit. In sinea sa, fiecare crede ca stie de ce are nevoie de la celalalt pentru a se simti iubit. Inca din copilarie, mintea fiecaruia dintre noi a fost ocupata de fantasme despre dragoste, despre o relatie ideala cu oamenii langa care ni s-a dat sa traim. Cu toate acestea, a vorbi despre dragoste este considerat un lucru cu totul sublim si inaccesibil omului de rand. Se crede ca despre dragoste vorbesc numai poetii.....  Oricine poate visa, crede si spera la binecuvantarea sufletului , la bucuria fiecarui gest..., cu a sa aura de sentiment...

    Citește mai departe

  • Dictata-n culori... 208

    E-o poezie scrisa, dictata-n culoriSi prozodie trista ascunsa-n vapori.Sunt nori de furtuna, aprigi nori de dorSe revarsa vioi pe-ntregul ogor..Ma ploua subtil cu stropi de placutBrusc sunt atat de vesel, nu mai pot fi tacutSi-ntreb in gura mare, totusi ce n-ai da oare?N-ai da si sa mori? -Pentru o viata cu tine, dictata-n culori.

    Citește mai departe

  • There is a Fear... 204

    There is a fear in the darknessA fear that makes crows scarePassengers mutilated in likenessFor a purpose beyond the fair.People in dissaray, glaring so brightFrom another world, built out of sightFor a stallion of breachesIn the core of the sea where the Siren preachesIn stains of blood a song of the agesDown, down, in the old rusted cages.

    Citește mai departe

  • Cheia visului de dupa usa........ 264

         ...

    Citește mai departe

  • Mesaj literar-Trezirea nisipului... 247

    Trezirea nisipului    Multele zile fără şir care au trecut, despre care nu voi mai ţine minte nimic, m-au determinat să-mi iau tălpăşiţa la miezul nopţii din camera de hotel unde mă aflam cu un grup de la Asociaţia culturală “Iulia Haşdeu” din Clubul UNESCO într-o săptămână de vacanţă. Eram în acel port de la graniţa din sud a Greciei într-un septembrie pe la sfârşit. Cerul era fără stele, dar străbătea de undeva lumina diafană a lunii. Vilele acestui fost sătuc pescăresc erau aliniate ca mai în toate localităţile turistice de pe vreun litoral în străzi paralele care duc imperturbabil spre mare. Toate lămpile străzilor ardeau şi era destulă populaţie ca să zic aşa de noapte, fie venind de la restaurant, fie de la o simplă plimbare pe faleza largă asfaltată până în marginea unde un golf mai aminteşte de existenţa acestui loc cu o pescărie restaurant-hotel şi evident plajă. Poate îşi va aminti vreodată cine ştie când, şi de ce, şi prin cin

    Citește mai departe

  • realitatea e un vis... 170

    închide ochii odată cu ea când moare și nu vei mai simți nici tu vreo durere. apasă accelerația până la maxim, leucocitele din alb să devină negre timpul să stea în loc și închide ochii din nou. mori înaintea ei ori de câte ori te gândești la orice. aminoacizi, reacții, pastile și nici urmă de tratament. bomboane cu arome de cafea drept înlocuitor cănii cu aburi. până la urmă ajungi să recunoști că mori înaintea tuturor, iar asta se întâmplă, de cele mai multe ori, pe zi de vară, stradă pustie, vând slab, soare arzător, de unul singur. s-a aprins noaptea la paris și ne-a

    Citește mai departe
© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile