| Autor: Мариан Томов (OrthPhoto) |
Pace multă au cei ce iubesc
legea Ta şi cărora nu le e piatră de poticnire. (Psalmi 118,
165)
Învăţând cuvântul lui Dumnezeu ne
dobândim pace sufletească. Aceia dintre noi care nu vin la acest
izvor dătător de viaţă au tendinţa să se tulbure foarte repede de
cea mai mică ispită, iar lumea lor lăuntrică se dezechilibrează
într-o clipă. Uneori te şi prinde mirarea cât de mult se pot pierde
unii cu firea. Orice cuvânt necugetat, spus la întâmplare de
careva, îi face să-şi piardă
liniştea.
Dar nimeni nu-i poate lipsi de pacea
lui Dumnezeu pe cei care şi-au agonisit-o cu adevărat! Ea vine din
izvorul cel mai de sus, ne este dată de Hristos Însuşi, Care a
spus: „Fericit este acela care nu se va poticni întru Mine” (Matei
11,6).
Fireşte, cel ce se nutreşte cu această
hrană duhovnicească, cel ce vine cu rugăciune la acest izvor
dătător de viaţă, nu va avea piatră de poticnire. Unui asemenea om
care lucrează pe ogorul Domnului îi creşte zi de zi sporul. Cei
care nu simt nevoia acestui cuvânt viu, care nu învaţă din Sfânta
Scriptură, pot lesne să cadă sau să se poticnească. De cele mai
multe ori susţin că nu au găsit în Sfânta Scriptură ceea ce se
aşteptau să găsească. Ar fi găsit, dacă ar fi pătruns miezul
cuvântului lui Dumnezeu.
Aceştia se hrănesc ani la rând numai
cu roşcove, sunt cei ce s-au îndepărtat de Dumnezeu, sufletul lor
suferă de foame şi sete şi, fiindcă nu are hrană adevărată,
slăbeşte, devine nerezistent. Dăm hrană zilnică trupului nostru
supus putrezirii, care se va întoarce în pământ şi se va
descompune, dar fiinţa noastră lăuntrică, sufletul nostru viu şi
veşnic, îl lăsăm să flămânzească, fără să ne pese că ar putea să
moară de foame.
Sursa: "Fiecare zi, un dar al lui
Dumnezeu: 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului", Editura
Sophia, 2008
