E 5 jumătate dimineața, iar eu ma trezesc a 3a zi consecutiva după ce te visez rău în toate aceste nopți. Un gând îmi trece sigur prin minte, dacă ești bine, sau sufletul îți plânge în tăcere și îmi trimite mie semnale ca vrea sa se descarce. Vrea sa vorbească și poate vrea sa mai simtă ceva, fiindcă sa saturat sa se minta pe el însuși.  

Te-am visat trista, pierduta. Ne întâlnisem fără sa vrem pe strada, unde ne-am privit și instantaneu gândurile au fugit unul spre altul sa se îmbrățișeze. Am simțit ca nu ai fost nici un minut plecata, ca altul nu a pus mana spurcata pe trupul tău, am simțit ceea ce ne spuneam mereu, ca noi doi suntem și vom fi suflete pereche. Se simțea cum carnea ne vibrează de emoția ochilor noștri și buzele umezite, în tăcere, asteptau sa se unească între ele. M-am uitat cu aroganta spre tine, ca un bărbat imatur ce nu știe sa-și controleze sentimentele și ti-am răspuns la bună, eu nefiind în stare ...