Poate totul e doar o lecție despre cum să ne recunoaștem dintr-o privire, să ne uităm unii în ochii celorlalți și să facem cunoștință cu suflete, nu cu oameni. Poate că atunci când am învățat să citim cuvinte pe buze a fost doar un prim pas spre lecția cu adevărat valoroasă, aceea în care să învățăm să citim iubirea și ura pe pupile dilatate. Poate că fiecare nuanță de albastru, verde, negru sau căprui este o poartă către culoarea adevărată a sufletului care ne ghidează prin Univers. Poate că esența noastră va fi mai vizibilă așa, pentru că nu se va mai putea ascunde în spatele zâmbetelor false, acoperite de frică. Poate așa vom începe să recunoaștem mai ușor ochii care plâng și ochii care râd. Poate așa vom prinde curaj să începem să vorbim privind în ochi și poate că după toate astea, cei care nu au vorbit niciodată cu sinceritate nu vor mai putea să își ascundă minciuna după buze.

Poate peste cât...