Poezie, poezie, mulți te scriu, mulți te citesc, Coala albă de hârtie, se așterne-așa firesc – N-are nici imunitate, nici ochi ageri să discearnă, Scrisului cu greutate, să-i de glas, ușor să-l cearnă, Sufletul să încălzească, spiritul s
Citește mai departe
Românu-i frate cu amarul, decând trădarea prins-a coajă, Iar Lacomul, frate cu-Avarul, au fost mânați parcă de vrajă, Pe Decebal întâi să-l vândă, secretele să-i desconspire, Romanilor ce-au stat la pândă, Comoara Dacică s-o fure.
Citește mai departe
Bună dimineața, Soare, sunt bucuros – lucești de zor, Și fiindcă știi să dai culoare, la tot ce este muritor – Pe-acest pământ, tot ce-i cu viață, e numai plăsmuirea ta, Tu umpli câmpul cu verdeață și-n lipsa ta, totul ar sta.
Citește mai departe
Ești minunată-ntre femei și nu-i nici una precum tine, Ferice-s fiindcă-n anii mei, te-am cunoscut și ne-a fost bine. Ești minunată, și nu-o spun, nici temător, nici rușinos, Tu înger trist, eu un nebun, dar amândoi cu-atât folos În
Citește mai departe
Eu, viața mea întreagă, te-am căutat, iubire, Când te-a găsit atâta, de mult te-am prețuit; Și cine să-nțeleagă, un dor și-o nălucire, Când semeni dau cu bâta, de parcă n-au iubit, De parc
Citește mai departe
E primăvară-afară, ce păcat – lipsește codrul ce m-a-nfiorat, Colnicele sunt astăzi amintiri, iar foșnetele numai năluciri – Pădure, tu, liman al tinereții, te-au năpădit și drujba și scaieții, Au amuțit și glasuri de prigorii, sub a barbarelor, spre bani victorii.
Citește mai departe
Tatăl nostru, care ne ești în ceruri, unească-ne numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, așa și pe Pământ, pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o, nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile cele cu voie, fără de voie, cu fapta, cu vorba, sau cu gândul, precum și noi iertăm greșiților noștri și ne ferește de cel rău și viclean, c’-a Ta este Împărăția și Puterea și Slava, în vecii vecilor, Amin! În numele Tatălui, al Fiului și-al Duhului Sfânt, Amin!
Citește mai departe
Mi-e dor de tine, țara mea frumoasă, mi-e dor de tine, țara mea de do Sunt singur, depărtarea mă apasă, mă chinui ca să-mi fac un viitor,– Printre străini ce-au inima vârtoasă, mă slugăresc cu vârf și îndesat, Pentru o leafă care nu-i făloasă, mi-ar pune sufletul chiar la mezat. Aveam cândva un viitor în tine, o casă bună și-un salar decent, Dar astăzi s-au ales numai ruine, din fierul vechi s-a luat doar un procent Din ce era valoarea-adevărată, a fabricilor care au hrănit, Cinci milioane de români și iată, azi sunt aici la suflet cătrănit
Citește mai departe
Sunt vremurile de pe urmă și Dumnezeu s-a săturat – Ne comportăm precum o turmă, păstor având pe Nosferat, Iisus e doar o nălucire în mintea celor credincioși, Dacă plătim o pomenire, suntem curați și merituoși. Ne facem cruci pe la răspântii și-n fața ziselor icoane,
Citește mai departe
Eminescu n-a murit, înger este sus, în ceruri, Versul lui meșteșugit, ne-ncălzește, chiar de-s geruri – Codrii roșii de aramă, turmele de miorițe, Vii imagini puse-n ramă, precum florile-n altițe. Sus, din ceruri ne trimite, seri pe deal, cu glas de buciu
Citește mai departe
Vasile și Vasilica, să nu știți ce este frica, Succes să aveți în toate, dragoste și sănătate, Bani după nevoia voastră, viața senină, albastră, Să puteți a-nfăptui, tot ce-n cuget veți dori, Iar copiii și nepoții, să vă iubească cu toții, Să vă fie sănătoși și la carte curioși, Mintea să și-o oțelească, și pe voi să vă uimească, Cu har și înțelepciune, fală pentru națiune, Și mândrie părintească, pe voi mult vă iubească, C-ați crescut așa isteți și la minte descuieți –
Citește mai departe
Azi s-a născut Iisus Hristos, în ieslea-i săracă, Iar Magii i-au adus prinos – smerit ei se apleacă, Cu aur, smirnă și tămâie, cu toți îi dau prinos, Păstorii nu vor să rămâie, vreo palmă mai prejos, Cu plecăciuni și osanale,
Citește mai departe
Crăciunul vine iară, e semn că s-a născut, Iisus și-are să piară, cel rău, în absolut, Căci Dumnezeu cel Mare și Duhul Bun și Sfânt, Îl duc la-ncoronare și-i pace pe Pământ. Iisuse, Tu din ceruri, în OM, te-ai întrupat,
Citește mai departe
Ninge iară – fulgii mari, cad ușor pe tot pământul, Albi, pufoși, așa spințari, parcă toți și-au dat cuvântul, Să acopere-mpreună, munții, dealurile, șesul, În troiene se adună, albul lor, stârnindu-mi versul. Stau privindu-i
Citește mai departe
Țara mea, iubită mamă, astăzi este ziua ta – Tricoloru-l pun în ramă, oriunde în lumea-aș sta Și mă-nchin ca la icoană, gândul meu e doar la tine, Fiindcă ai deschisă rană, iar românii n-o duc bine. Tu ești vatra milenară, stăpânită de pelsa
Citește mai departe