13. CÂND RĂMÂI[1] DOAR cu deschiderea râsului la mișto (cu care știai că vei avea de a face), iar vocea era mai clară ca a dunării cu gheață la mal, scrii dimineața pe facebook că ne vom reîntâlni unde reîntâlnirea e cu ființa-i în capul tău plin cu dune de nisip ca-ntr-o reclamă la pachetele … Citește în continuare despre însumi 13 →
Citește mai departe
12. viața așa cum apare în dicționare și-n romanele romanticilor din secolul nouășpe e o ciudățenie în care câştiga întotdeauna cel mai trăsnet corp și chiar nu contează cum e suflețelul tău, deși n-are nimic de a face cu borâtura care se-ntâmplă (unde poezelele tale-s străbătute cu sârg de gândaci și viermi prin gunoaie). i-ai … Citește în continuare despre însumi 12 →
Citește mai departe
11. sintaxă a fulgerului[1] spunea saint-john perse într-unul dintre exiluri și brusc tot orizontul dintre blocuri se-nnegură a furtună, iar frunzele se-ncenușară tăind aerul brun cu o vehemență atrăgătoare. și a fost seară… și a fost noapte… și a fost ziua-ntâi precum și toate zilele din urmă. mult mai exil e atunci când te întorci … Citește în continuare despre însumi 11 →
Citește mai departe
10. SĂ SIMȚI[1] CUVINTELE cum se mișcă în frază fără să-ți fie frică de viermuiala lor sau cum stau suspendate-n dicționar (ca niște fâșii de carne puse la uscat pentru iarnă). orice ai deforma, întinzând celuilalt obiectul cu apucături disperate (altele decât alea cu care a fost obișnuit), trebuie să pui alături (ca pe-o legătură … Citește în continuare despre însumi 10 →
Citește mai departe
nota de plată: adolescenţi imberbi cu tatuaje pe mîini înghesuială dame pensionari mulţi pensionari prieteni abulici protestînd pe străzi contra dreptului la plagiatdiplomat activişti politicoşiplicticoși pe zloata asta jurnalistică anonimul rahovean logica tăieturilor în premieră pe ţară ceasul pe post de martor obiectiv (fără focalizare) întrebări despre staţii terminale apare controlul echipă mixtă opt şi … Citește în continuare lecţia de anatomie →
Citește mai departe
9. N-AM FOST LA REVOLUȚII MAJORE (deși e prostește să spui că o revoluție e aproape majoră.) eram pe coclauri departe de țara mea de glorii și alte prostii cu care ne-au otrăvit copilăriile legându-ne la gât cravatele roșii cu inel de plastic și de creier fotografii cu conducătorii (pentru că n-a fost doar unul) … Citește în continuare despre însumi 9 →
Citește mai departe
8. astfel încât murim fără să fi știut niciodată ce era cealaltă plăcere spunea marcel proust în traducerea lui cristian fulaș azi pe facebook, iar mie mi se golea interiorul de groază că n-am să mai pot încerca (refuza sau alege) pentru că toate au fost ori la bal ori la spital sau din două … Citește în continuare despre însumi 8 →
Citește mai departe
7. ca o lamă de ras sau ca niște dinamită în buzunarul de la piept (unde ai buletinul și cardul de sănătate) cu fitilul atârnând ca șireturile de la bocancii de care nu te desparți nici vara (pe căldurile alea tăioase și de care ție nu-ți pasă cum te doare-n șpiț și de mirosul pe … Citește în continuare despre însumi 7 →
Citește mai departe
6. dacă ți-ai luat coroană de spini de la aprozar a deveni e un soi de glumă-n crâşma unde se hăhăie despre orice inclusiv despre așa numitele succese sexuale ale lui lică (cel dispărut de ceva timp într-un spital de nebuni unde urlă de anotimpuri legat de pat) și cum ai nevoie de socializare, pentru … Citește în continuare despre însumi 6 →
Citește mai departe
5. OMUL PASĂRE TĂIA VALURILE înotând sub privirile rugătoare[1] ale clanului său ce doar putea să privească dorita lui victorie vremelnică sus, pe stîncă, marele preot indiferent[2] la agitația mulțimii (de parcă era într-un loc decupat din timp) aștepta noul an fără emoție. știa că va veni o vreme când nimeni nu va mai putea … Citește în continuare despre însumi 5 →
Citește mai departe
4. azi dimineață,[1] trezindu-mă și desfăcând lumina de vis, mă gândeam că atunci când mori nu e bine sau rău, e doar ca și cum urmează să fii altcineva[2], altceva, ușor mai poros de exemplu, dar cel mai important e că nu vei ști niciodată nimic despre asta, iar periplul prin alte tărâmuri e doar … Citește în continuare despre însumi 4 →
Citește mai departe
3. SUNT UN BĂRBAT APROXIMATIV[1] care se scoală dimineața[2] cumva odată cu pisicile și cafeaua (nu că ar fi dezonorant pentru unul ca mine să-ți aducă o ceașcă de cafea și s-o pună pe noptiera din stânga) ca să aștept geamătul tău de ora șase daaan (e ca un început de eră aș spune dacă … Citește în continuare despre însumi 3 →
Citește mai departe
2. CINE SUNT? iaca o margine uitându-se la apa ce trece și-mi ia câte o fâșie, lăsând libere rădăcinile ierburilor aproape negre pe care le port de când nu mi-a mai ajuns ajunsul acela repetitiv. mă făcusem ca un porc (nu că acum aș fi altfel) și durerea de a scrie doar în cap se … Citește în continuare despre însumi 2 →
Citește mai departe
1. ACEASTA NU ESTE O CARTE de poezii sau cu poezii. aceasta este o carte cu texte[1] în care mă descriu clar, fără metafore inutile, fără a mă ascunde după deștul ciunt al jelaniilor, fără metafizici (pe care nici nu le-nțeleg), ci e doar locul unde desfac nesăbuita mea nereușită în a-mi păstra geometriile[2] (era … Citește în continuare despre însumi 1 →
Citește mai departe
îți mai aduci amintecând stăteam la palavre pe whatsapp ți-mi povesteai de niște necazuricând am auzit-o pe maică-mea spunând clar cu voce tare asta pentru că a-ți plecat din țară iar eu m-am zborșit la eacare avusese ambii copii pe alte meleaguride făcuse așa zise excursii în străinătatecâte două luni de căciulăsă vadă ce văzuse era altă … Citește în continuare lulule, →
Citește mai departe