când mă gândesc la final, îmi închipui o grămadă de lucruri, dar nu sunt în stare să văd întreruperea. (nu una filmată și urmată de citate din autori celebri-funebri care să scoată în evidență cât de dăștept am fost sau sclipitoarea mea prezență în lumea oamenilor continuată cu flash-back-uri din viața mea aventuroasă-porcoasă- „mai lasă” … Citește în continuare 24. DE FIECARE DATĂ →
Citește mai departe
nu te mai îndrăgosti idiotule! știi bine ce pățești, dar povestea cu logica este mult prea îndepărtată de un matematician care a văzut în geometrie doar posibilitatea de a studia retorica florilor și orgoliul arabescurilor lăsând la o parte paltoanele prea strâmte ale teoremelor de algebră sau chiar teoria probabilităților pentru că sunt mult prea … Citește în continuare 23. MI-AM ZIS →
Citește mai departe
ia lucrurile așa cum sunt, adică așa cum le scriu și închipuie-ți că ele sunt reale, eu descriind doar ce mi se întâmplă[1] pentru că nu scriu șarade, cripturi sau alte bazaconii astfel încât proful să vă întrebe cu un aer superior ce a vrut să spună scriitorul? răspunsul scurt este NIMIC! nimicul are descrierea … Citește în continuare 22. CÂND MĂ CITEȘTI →
Citește mai departe
bagi ceva cuvinte fără grade de comparație pentru că dacă spui te iubesc foarte mult[1] e sfârșibil, iar a defini te iubesc foarte infinit e doar o prostie. așa te trezești dimineața, faci dușul cu apă rece (cu care-ai fost învățat de pe vremea cealaltă, pe când te potcoveau cu nouă ocale ca să stai … Citește în continuare 16. CA SĂ URCI ÎN POSTERITATE →
Citește mai departe
cu deschiderea râsului la mișto (cu care știai că vei avea de a face), iar vocea era mai clară ca a dunării cu gheață la mal, scrii dimineața pe facebook că ne vom reîntâlni, unde reîntâlnirea e cu ființa-i în capul tău plin cu dune de nisip, ca-ntr-o reclamă la marlboro (ce le găseai pe … Citește în continuare 13. CÂND RĂMÂI[1] DOAR →
Citește mai departe
i-ai spune unei fete de douăzeci sau de patruzeci și șapte că nu mai ai pulă sau că la șaizeci și ceva durerile sunt un soi de obișnuință sau că n-ai bani și faci șminioturi be avir[1] în dicționare și-n romanele romanticilor din secolul nouășpe e o ciudățenie în care câștiga întotdeauna cel mai trăsnet … Citește în continuare 12. VIAȚA AȘA CUM APARE →
Citește mai departe
spunea saint-john perse într-unul dintre exiluri și brusc tot orizontul dintre blocuri se-nnegură a furtună, iar frunzele se-ncenușară tăind aerul brun cu o vehemență atrăgătoare în apriga splendoare fără de odoare. și a fost seară… și a fost noapte… sau a fost dimineață ai spune de la dreapta la stânga. și a fost ziua-ntâi precum … Citește în continuare 11. SINTAXĂ A FULGERULUI[1] →
Citește mai departe
fără să fi știut niciodată ce era cealaltă plăcere, spunea marcel proust în traducerea lui cristian fulaș azi pe facebook, iar mie mi se golea interiorul de groază că n-am să mai pot încerca (refuza sau alege) pentru că toate au fost ori la bal ori la spital sau din două una și așa mai … Citește în continuare 8. astfel încât murim →
Citește mai departe
trezindu-mă și desfăcând lumina de vis, mă gândeam că atunci când mori nu e bine sau rău, e doar ca și cum urmează să fii altcineva[2], altceva, ușor mai poros, de exemplu, dar cel mai important e că nu vei ști niciodată nimic despre asta, iar periplul prin alte tărâmuri e doar literatură de consolare … Citește în continuare 4. AZI DIMINEAȚĂ,[1] →
Citește mai departe
care se scoală dimineața[2] cumva odată cu pisicile-șerpicele și cafeaua (nu că ar fi dezonorant pentru unul ca mine să-ți aducă o ceașcă de cafea și s-o pună pe noptiera-ți din stânga) așteptând geamătul tău de ora șase și jumătate: daaan (e ca un început de eră(post-furajeră) aș spune dacă n-ar fi prea pompos și … Citește în continuare 3. SUNT UN BĂRBAT APROXIMATIV[1] →
Citește mai departe
iaca o margine uitându-se la apa ce trece și-mi ia câte o fâșie, lăsând libere rădăcinile ierburilor, aproape negre, pe care le port de când nu mi-a mai ajuns ajunsul acela repetitiv. mă făcusem ca un porc (nu că acum aș fi altfel) și durerea de a scrie doar în cap se făcuse un soi … Citește în continuare 2. CINE SUNT? →
Citește mai departe
de la aprozar a deveni e un soi de glumă-n crâşma unde se hăhăie despre orice, inclusiv despre așa numitele succese sexuale ale lui lică (cel dispărut de ceva timp într-un spital de nebuni, unde urlă, de anotimpuri legat plat de pat) și cum ai nevoie de socializare (aprobare), pentru că ai fost lăsat doar … Citește în continuare 6. DACĂ ȚI-AI LUAT COROANĂ DE SPINI (CIULINI,MĂRĂCINI) →
Citește mai departe
sau ca niște dinamită în buzunarul de la piept (unde ai buletinul și cardul de sănătateșiamabilitate) cu fitilul atârnând ca șireturile de la bocancii de care nu te desparți nici vara (pe căldurile alea tăioasecetoase și de care ție nu-ți pasă cum te doare-n șpiț și de mirosul pe care nu-l mai simți) ai în … Citește în continuare 7. CA O LAMĂ DE RAS →
Citește mai departe
(lucrez la volumul „despre însumi”. reluările înseamnă mici schimbări.) nota de plată: adolescenţi imberbi cu tatuaje pe mîini înghesuială dame pensionari mulţi pensionari prieteni abulici protestând pe străzi contra dreptului la plagiatdiplomat activişti politicoşiplicticoși pe zloata asta jurnalistică anonimul rahovean logica tăieturilor în premieră pe ţară … Citește în continuare 0.[1] lecţia de anatomie →
Citește mai departe
pentru că ai spălat salata și-ai făcut ceai (earl grey) fără zahăr sau lămâie ca să-i simți aroma din ceașca gri, primită cadou chiar din mâinile tale, n-ar trebui să simți cum îți fuge gresia de sub picioare, ci să-ți pui o felie din friptura de ieri cu o salată făcută din cea proaspăt spălată … Citește în continuare 49. DACĂ PIERZI UN APEL TELEFONIC →
Citește mai departe