O vară fără iubire este ca un an fără vară - proverbe suedeze Abia aştept să vină vara, să-mi cânte marea din vioară Să mă cuprindă-n braţe strâns, cum a facut-o-ntâia oară. Iar tu să îmi zâmbeşti duios din ochi albaştri de ciocoare Şi să mă iei apoi de mână, să ne-azvârlim de-ndată-n mare, Să îi săru
Citește mai departePe obrajii reci ai serii câteva raze obosite stau agățate de orizont, însângerându-l. Stelele și norii se amestecă tumultos, ca într-un joc bizar. A început să ningă timid, cu fulgi fini și rari. Un pui de vânt așază praful argintiu pe tâmpla nopții și pe copacii care par niște statui rugătoare.
Citește mai departeplouă în ianuarie, dragule, ca în toamnele cele de demult, când dicţionarele nu erau atât de pline de cuvinte plouă în ianuarie, şi cum mergem acum unul lângă altul, ca două biserici singuratice părăsite de gânduri, oraşul se aşterne tăcut în faţa noastră îmblânzit de noaptea umedă – e-atât de linişte că nu ne trebuie … Continue reading plouă în ianuarie →
Citește mai departeCerul și-a vândut sufletul albastru pe un pumn de umbre solitare. Fâșii grele de plumb îmbracă fruntea serii ascunzând sub ele mugurii stelelor. Nori măcinând fulgere se preling într-un ritm greoi pe catifeaua nopții, sfidând parcă gravitația... Orele picură o liniște aproape primară și, într-un colț, un om de zăpadă pe jumătate dezghețat, mai poartă încă pe umerii lui urmele unui vânt nebun.
Citește mai departeSe învrte roata vieții Ba e vară, ba ninsori Rimă caută poeții Puntru val de sărbători: Ba plâng frunza care cade, Ba-i încântă fulgii moi, Scriu colinzi în vechi izvoade I...
Citește mai departeSe frânge cerul în stropi de argint, Cu sufletul alb atârnă o lună, Albe zăbrele se aștern pe pământ, Un vânt nebun îi cântă în strună. Pustie și rece-i urgia pe-afară,...
Citește mai departeAtunci când secundele ruginesc e firesc să ţi se zgârie mai un gând, mai un braţ, mai o coastă, dacă încerci să te strecori printre ele nebăgat în seamă. Aşa încearcă ele, bietele, să se împărtăşească din numele tău de om, împodobindu-ţi, lipsite de egoism, carnea prea-muritoare cu tatuaje moi ale fiinţei lor. E firesc, … Continue reading Când secundele ruginesc →
Citește mai departeSe apropie noaptea. O noapte ce cade în torente albe. Din loc în loc, pe pământul rece și umed ...
Citește mai departeÎn sat se coboară-nserarea și stele pe boltă se-aprind copila ți-așteaptă chemarea Cu inima tare bătând. R: Ah, nopți, nesfârșite nopți Cu stele multe-n cer
Citește mai departeIa, stai,să-mi amintesc,de cete uițiașaurâtla mine...Nu ți-ar stabinec-un zâmbetperenîn colțulstângal buzei?Danturanu-ți mai e:ți-ai cariat-o,Bulă,darstaisă te-aranjezla buză...Un felde jokerdarnu ai să fiivreodatăcăcinu ai fostnicicând!Da, bă,Smardoiule!
Citește mai departe