Mă uitla tine,lemnfărăde vinăși-mi spun:Hai!Ce poatesă se-ntâmple?Euiescu gâtu-ntregdartugăsitu-ți-aimormântulîn întâlnireanoastrăși frântăți-e ființacăcieu,netrebniculce nu există,am hotărâtașa...
Citește mai departeHohotenebune...Ce-mi pasă?Mă doareundevade viață!S-a întâmplatsă fiu?Atuncisuntnumaiîntâmplare.Stai!Mint!Eu nu-s...DoarTușiJ...De ce să-mipese?De ce să plâng?Nu-i niciodatăvinamea,așa-i?Mă doare-n...Pardon!Nu doarecăcieunu-s...
Citește mai departeSânge...Viațăși moarteînveșmântateîn trandafirulde pe rochiatași în durerealui J...Sângeși nebuniepierdutăîn scrieriși neputință...Întrebărifărărăspunsuriși soluțiifărăprobleme...M-am înmuiatîn apărecesă tăinuiesctot sângelece-l ampe mâiniscurgându-mi-seprintrelacrimide neștire...Doarsânge...
Citește mai departeTe-ai supăra vre-o dată Că roza e cu spini, Că ceru-ți plouă fruntea Și ochii tăi senini, Că vântu-ți fură taina Cuvântului rostit, Că noaptea-n pânză neagră ...
Citește mai departeFac o pauză, privesc: Drumul unde mă mai poartă? Sunt copilul rătăcit, Călătorul fără hartă. Tu privești de undeva Și-mi trimiți încurajare, ...
Citește mai departeSe rostogolesc clipe în tăcere... Cerul se retrage sfios sub cortina amurgului, iar luna apare ca o pată albă pe buza apusului. Pentru câteva secunde un abur straniu îmbrățișează orizontul până la sânge și în clipa imediat următoare fiori reci de gheață îmi zgârie fața. Copacii despuiați își leapădă umbrele iar vântul rostogolește câteva picături pe caldarâm. Printre nori stau pitiți câțiva fluturi cu aripi argin
Citește mai departeMi-e sufletul ca piatra; Durere, scrie-n piept. M-am tot rugat degeaba, Degeaba tot astept... Lumina ca de soare, Lumina ca de zi, Dureri si disperare Si nimeni nu va sti... Zadarnic ma tot chinui,
Citește mai departeCuvantul, ca si trena unei doamne, curge linPe o foaie de hartie in ținutul ei velin.Ca si spuma din pahare, se rostogolește alene,Peste lungile, tarzii...toamne grele.Intr-un ceas tarziu, spre noapte, doar cuvintele vorbesc,Ele însele se-nsira, despre sine povestesc,Despre alte seri tarzii, despre alte toamne grele,Despre cum ar fi sa fie...fara ele.
Citește mai departeParcă nu mai știu să scriu sau parcă nu mai pot. Deocamdată. Dar desenez, desenez imagini din lumea noastră. În colțul de jos al unei coli am așternut câteva flăcări verzi, dintr-un curcubeu imens, și le-am impregnat cu liniște. Apoi am conturat câteva aripi de îngeri albi ca să ne vegheze zilele și nopțile, pentru totdeauna. În partea de sus am desenat c
Citește mai departe