pretutindeni muguri stând gata pe ramura fiecărei zile în vlăstarul oricărei rostiri în coroana inegală a privirii chiar şi în strâmtul spaţiu dintre întunecarea pământului şi rădăcină stau explodând pretutindenea muguri trâmbiţe verzi-rozalii ale unui război care odată-nceput a şi fost declarat triumfător © f: rbDin categoria:scrieri fugare
Citește mai departeMi-ai furat şi inima şi liniştea şi viaţa,Şi ai plecat în lume, departe undeva,Tu îţi ascunzi de mine în lume fata,Să nu ajung să le mai regăsesc cândva.Tu m-ai lăsat pierdut, sclav fără stăpân,Prizonier uitat, îngenunchiat de o iubire,Condamnat o viaţă, în genunchi rămân,Căci mi-ai furat şi cheia către fericire.Am rămas fără de suflet, doar un trup,Un mare gol ce rătăcesc pe străzi pustii,N-am să iubesc pe nimeni, şi e crud,Dar nu las pe nimeni vreodată a mă iubii.
Citește mai departeSuntem fire de gând în Ființa imensă care este viața. Uneori, suntem slabi. Uneori, agoniile ne obosesc și ne fac să renunțăm. Îmi imaginez un om trist, pustiit, rătăcit. Ajuns la finalul răbdării față de sine, comite singurul gest care i-ar putea oferi sentimentul de demnitate și eliberare. Se sinucide și lasă în urmă un … Continue reading "De ce unii oameni sunt veșnic triști…"
Citește mai departe„Cum ai putea să faci altfel?” este una dintre întrebările deschise folosite în psihoterapie. Și deși atunci când am întâlnit-o ca învățăcel mi-a părut provocatoare, ca un buton de propulsare spre creativitatea persoanei căreia m-aș fi adresat, practica avea să mă aducă în fața unor clienți pentru care formula magică să nu […]
Citește mai departedimineață bleu, cu lumină sfioasă profil de obraz, orizont pentru cer zâmbet cald, îmbietor acasă iz masculin în care mă pierd. răcoare călduță, nici soare – nici nor păsări ce cer primăverii să vină timp amorțit între lene și dor clipă-n inspir, veșnicia s-o țină… degetul tău rătăcindu-mi […]
Citește mai departePe-o pagină albă, pustie ca lunacu carioca desenat-am o desagă.Ce-ascunde în ea îmi este totuna,căci, cuib cu mistere, mi-e dragă.Mistere minore pe care le-aş pierdeprin clipe ce-şi dau importanţă:firul de iarbă fraged şi verde,tăceri care nasc o speranţă,falanga cu scuturi din zâmbete caldeşi suliţi din vorbe-ascuţite,imprudenta zvâcnire de aripi nomadeşi lanţuri, zăvoare, cuţitestau în desagă-n dezordine-astralăca fire de praf ori de viaţă.Le scap de incendii, de moarte, de boală,de lacrimi, potop şi de cea
Citește mai departeFacultatea de Litere din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov și S.C. Aula Magna (Brașov) îi invită pe cei interesați să participe la Concursul de Debut în Poezie „Alexandru Mușina”. Manuscrisele se vor trimite la adresa: S.C. Aula Magna S.R.L., O.P. Brașov 12, C.P. 1372, Brașov, până la data de 01 iunie 2017, data poștei. Plicul, format A4, va avea în locul numelui expeditorului un motto ales de acesta, și va conține: 1. manuscrisul (între 30 și 50 de poezii) -
Citește mai departeSoarele cerne printre nori vioriiumbre prelungi pe-alei triste, pustii,vântul alintă, frunze şoptesc,de neînţeles, un secret nelumesc.Ea păşeşte alene printre umbrele dese,vântul prin plete tandru-i se ţese,în privire-i sticleşte o urmă de teamă,dar iubirea-i ispita ce-o leagă şi-o cheamă.În noaptea adâncă, cu surâsul pe gură,cu ochii arzători, cu vorbe ce furăsuflarea oricui le-ascultă, le soarbe,mângâieri pricepute şi dorinţe vii, oarbe,el o aşteaptă ca pe stropul de ploaie,însetat de lumina din cosiţa-i bălaie,de căld
Citește mai departe"The Kingdom" de Andrei Timofte (traducere) Departe, peste mări şi ţări s-a ridicat,întinsă şi semeaţă, o împărăţie,unde sălăşluiau cu fală şi mândriedoar cei ce-aveau sorginte la palat,un loc în care bogăţii se înmulţeau ca-n basm, cum n-a fost niciodată,un loc fără tristeţe, lacrimă ori pată, în care prinţi veneau pe lume şi creşteau.O copiliţă dulce cu un zâmbet mare,sosind la porţi într-o rochiţă stacojie,mirată, taina locului ar f
Citește mai departe„Ceas rău” este primul roman al lui Gabriel Garcia Marquez, însă nu și cel mai bun, după spusele gurilor rele. Povestea, nu foarte complicată arată așa: într-un târg fără nume dat, într-o țară asemenea, dar despre care este limpede că poate fi nimeni alta decât țara natală a scriitorului - Columbia, la anumite intervale de timp apar lipite de pereții sau porțile caselor niște hârtii (pasquines), ceva asemănător afișelor pe care stăteau scrise diferite zvonuri legate de persoana vizată. Fițuicile, anonime fiind, dar scrise într-un stil care nu dă de gol autorul, provoacă panica în oraș și nu la mult timp,
Citește mai departe