Mi-acoperătoamnatrupulcu frunzeruginitede-atâteauniversuritrecutepesteeleși ochii-mise scaldăîn lacrimiletalefărăde existențăîn ignoranțade aura ceuicare iubeșteorbeștefărăa se mai întrebace credelumeanorocităcu-atâtasuccesnenorocindu-micu voia meauniculstropde existențăce ți l-aș mai puteavreodatăașternela picioare...
Citește mai departeMă blastâmpi graiu nieu moldoviniescs-îni chiarî sămânța,stânga s-îni amorțascî,driapta sî ni sî usuși,inima sî crăpi-n mini,sufletu-ni praf sî sî facî,trupu-ni sî nu cunoascî dimiensîuni,mintea-ni sî șii stârchitî,ghiarili s-îni arzî,ochii sî nu vazî,uriechili sî nu auzî...Mă blastâmsî nu-ni dizlieji nimi blăstămu:niși dumiezăi,niși drași,niși înjieri șî niși sfinț...Cosmosunu mă primiascî,haosusî sî disipiasc-în fața me,galaxâi sî nu iegsâsti,univiersurili sî nu șii.Nimi sî nu mai înțălagîși-oi mai zâși vriodatîdi-oi mai pute...Nimi sî nu poatî șitiși-oi mai scrii...S-îni răbufniascî mațâli,rărunchii sî urli-n minișî ficațâisî s-împrăștii-n pântieșili nieu...Așă am zâs,așă ari sî șii!!!
Citește mai departeRabdă inimă și tuCă ți-ai pierdut sufletul,Rabdă, bocește și taciCă n-ai văzut destui draci...Dumnezei și sfinți se-adunăÎngeri născocesc cununăȘi tu te-nvelești în humă...Existența nu-i de tineN-ai ce căuta în lumeFi-r-ai tu de mărăcine...Pașii umbră să nu-ți facăCe-ai făcut să se dezleagăDobitoc fără desagă...Scrsul tău moară cu tineCântu-ți amuțească-n sineUsca-ți-s-ar sângele-n vine...De scândură să n-ai parteFocul te-ocolească-n toateApa să sece în gloate...Blestematu-te-ai murindBinecuvântat trăindAnatema fie-ți gând...Rabdă cât o veșnicieSă nu ai vreo pomenireAgonizează-n neștire...
Citește mai departeOrgoliulmi-e existențăși smereniasfârșenieîn infinit...Zbătându-măîntre a fiși a nu fi-ulșeicspirianmă-mpiedicde imperativulcateorickantianși-l daudracupe treabacă eu prefer....Prefersă te iubescși să te certstându-țiîn umbrăfărăca tusă înțelegide ce...Căcinu mai amrăbdare...Iarnerăbdareaastanu-i cumvasemnde neiubireși narcisism?...Mă iartă...
Citește mai departeEunu știuce-i zi,ce-i noapte,ce-i odihna...Mi-sdoarun răzvrătitnebunfărăde haosori de cosmos...Un lupfăr`de culoare,cu colțide-argintce nu îi foloseștedecâtîn propria-icarne...Dacăvreodatăvreosăgeatăs-o rătăciîn tineadu-ți amintec-am înfiptîn minesutepânăsă tragfărăde vrereoricu voințăca tusă-ncepicunoaște...Ma iartă...
Citește mai departeAzi, mi-e bine langa tine, fir de iarba,Si ma bucur ca de mine nimeni nu intreaba.Pe tacute simt cum creste ca si tine frunza lina,O dorinta, o visare spre lumina!Ma petrec cu gandu-n lumeSi, ma vad un spic, o iarba...o minune!Si, ca Dumnezeu ma creste ca pe-un prunc,Mie toate astea, sincer...imi ajung!Ma simt bine langa tine,fir de iarba...
Citește mai departe...
Citește mai departeLasa-ma sa devin albastru, Vreau sa-mi picure suflul lumina. Cuvintele ma scot din dezastru, Lasa-ma sa ies din rutina. Nu pot trai decat visatoare, Nu ma hranesc decat cu frumos; Lumea intreaga tinde spre soare, Iar eu ma chinui in praful de jos. Lasa-ma sa-mi recompun lumea, Lasa-ma in verde, ocru si albastru... Nadejdea, credinta si iubirea E toata nevoia, implinirea si contrastul. Cuvintele sa capete o alta culoare, O alta esenta in linii complete... Nevoia de mine, de tine dispare In cercuri din umbre, albastre...concrete.
Citește mai departeCetățuiameaaredoarpatrucamerecu perețide sângeînvolburatde mințileluiCronos...Chiardacănouărâuride foco înconjoarălăuntrulesteînghețatîn întunecimeacosmosului...De-astanicieunicialtcinevanu poatelocuiaiciși-mi suntstrăinrătăcitorîn propria-miființă...
Citește mai departeDe veghe,lupîncrâncenatîn nebunie...De veghean de an,lună de lună,zi de zi,clipă de clipă...De veghepânăn-a mai rămânedin inima-minimiciar punteava dpinuipe vecifărăa mai puteavreodatăînchidepoartaexistențeivisuluiascunsîn lacrimata...De veghe...
Citește mai departe