Articole postate de Micawber

  • Un vrăjmaş care trebuie doborât: literatura de scandal (V) 307

    Articolul amplu al lui Victor Adrian din Contemporanuldin 2 iulie 1948 atrage atenţia asupra răspunderii care le revine librarilor în combaterea vechii literaturi. Materialul este intitulat, patetic, Nu negustori „de hârtie tipărită“, ci răspânditori de adevărată cultură... Autorul insistă asupra misiunii speciale pe care o au librarii, care nu mai trebuie să se ghideze după reprobabilul principiu al profitului maxim, ci trebuie să trieze cu grijă marfa pe care o propun publicului pentru a elimina autorii compromişi. Ne este zugrăvit tab

    Citește mai departe
  • Un vrăjmaş care trebuie doborât: literatura de scandal (IV) 337

    Consecinţele intervenţiei brutale a statului in activitatea editorială se pot vedea în primăvara lui 1948 pe străzile Capitalei. După cum observă autorul anonim al rubricii Marginalii a revistei Contemporanul din 28 mai intr-o intervenţie nu foarte coerentă, dar care atrage atenția prin vehemenţă, stocurile editurilor desfiinţate se vând pe trotuare, soartă pe care o merită cu prisosinţă: Editurile, printre care multe au intrat în nefiinţă în ultima vreme, s-au grăbit să-şi desfacă 

    Citește mai departe
  • Un vrăjmaş care trebuie doborât: literatura de scandal (III) 307

    Ultima parte a seriei, apărută la 26 februarie, este intitulată Comerţul de editură scos din mâinile fabricanţilor literaturii de scandal şi este prilejuită de votarea în Adunarea Deputaţilor a legii pentru reglementarea comerţului de editură. Preambulul articolului rezumă, cu accente dramatice, campania purtată de-a lungul primelor trei părţi: Delicvenţii [sic] minori şi aventurierii crescuţi pe cheiurile Constanţei, tinerii muncitori smulşi din câmpul producţiei de mira

    Citește mai departe
  • Un vrăjmaş care trebuie doborât: literatura de scandal (II) 673

    La 12 februarie 1948 apare al doilea articol al seriei, intitulat Editura „Vatra” focar de otrăvire a tineretului. De această dată ţinta demascării  e precizată de la bun început. Tactica adoptată de jurnalist e relativ banală în epocă şi este reprezentată de asocierea editurii şi a patronului ei (Dumitru [Ion] Lambru) cu regimul înlăturat prin lovitura de stat de la 23 august 1944. Răul pe care l-ar fi făcut Vatra are rădăcini adânci şi nu poate fi şters prin tipărirea unor autori etichetaţi în epocă drept „progresişti”:

    Citește mai departe
  • Un vrăjmaş care trebuie doborât: literatura de scandal (I) 388

    Am împrumutat titlul acestei postări din Tânărul  muncitor, organ central al Uniunii Tineretului Muncitor, predecesorul Scânteii tineretului. La ceva mai mult de o lună de la instaurarea regimului democrat-popular, săptămânalul începe publicarea unui ciclul de articole consacrate pericolului pe care aşa-numita „literatură de scandal” l-ar fi reprezentat pentru tineret. Semnate de Vicu Mândra

    Citește mai departe
  • Mihai Stoian – Triumful comandantului şi alte povestiri 314

    Cam de un leat cu Iuliu Raţiu şi cu acelaşi tip de studii de psiho-pedagogie, Mihai Stoian este autorul unui volum subţire scos la Editura Tineretului în 1963 şi intitulat Triumful comandantului şi alte povestiri. Sunt cu totul douăsprezece proze ai căror eroi sunt copii de gimnaziu şi în care autorul abordează teme precum relaţiile interumane (în special prietenia), viaţa de elev (mai ales în organizaţia de pioneri), atitudinea faţă de proprietate, existenţa cu principalele ei momente (tinereţe/bătrâneţe, moarte) etc. E vorba, poate cu excepţia ultimei teme, de materi

    Citește mai departe
  • Ion Jipa – Sănducu-Năzdrăvanul şi piticul Ştie Tot 302

    Despre Ion Jipa, autorul volumaşului Sănducu-Năzdrăvanul şi piticul Ştie Tot (Editura Tineretului, 1956) nu am găsit prea multe informaţii. Un istoric literar maliţios ne spune că era un „social-democrat capitulard, avocat şi primul director al viitoarelor uzine 23 August”, ba chiar că era un „oportunist bătrân” şi conchide, citând câteva titluri, că era un „nuvelist slab”, autor de „proze broşurate”. Cartea de faţă este o scurtă lucrare educativă adresată copiilor nu prea mari, din rândul cărora se desprinde însuşi personajul titular, Sănducu, porecl

    Citește mai departe
  • Mihnea Moisescu - Într-o seară de primăvară... 316

    Apărut la Editura Tineretului în 1965, adică la sfârşitul perioadei de intens conformism ideologic care începe în 1948, volumul de povestiri Într-o seară de primăvară de Mihnea Moisescu cuprinde nouă proze care pot fi cu uşurinţă grupate în două categorii pe criterii tematice şi, în definitiv, cronologice. Din prima fac parte primele trei bucăţi, care se încadrează cu uşurinţă în tema bine reprezentată a aşa-zisei lupte a comuniştilor ilegalişti împotriva exploatării burghezo-moșierești. Este un subiect care nu a încetat să stârne

    Citește mai departe
  • Iuliu Raţiu – Această minunată colivie... 305

    Absolvent de Psihologie la începutul anilor 1950, Iuliu Raţiu trebuie să fi fost un bun cunoscător al operei lui Makarenko, pedagogul sovietic canonic al epocii. Întreaga acţiune a scurtului roman pentru copii şi adolescenţi O nemaipomenită colivie (Editura Tineretului, 1961) pare menită să ilustreze concepţia privind căruia individualismul este un defect major, pe care colectivul trebuie să se străduiască să îl extirpe prin măsuri hotărâte. Exemplul negativ este furnizat încă din prima treime a cărţii, în persoana protagonistului

    Citește mai departe
  • Un feedback blasfemator... 276

    Aşa-zisa muzică clasică impune spectatorului de concert limite de manifestare destul de strânse. În mod notabil, se presupune că acesta nu se cuvine să aplaude când i se năzăreşte lui, ci doar la încheierea bucăţii muzicale. Care va să zică, în cazul unei forme tetrapartite precum simfonia, nu se aplaudă în scurtele pauze dintre cele patru părţi, la formele tripartite (sonată, concert), în sală trebuie să domnească liniştea între micile intermezzi dintre cele trei părţi şi tot aşa. Sigur, mai tuşeşte melomanul, dar nu are voie să aplaude. Mai dificil e la lucrările care se abat de l

    Citește mai departe
  • ☺☺ Eugen Istodor - Caţavencii şi tribul lor. O etnografie a grupului incomod și de moravuri grele Cațavencu (1990-2006) 325

    Apariţia, în februarie 1990, a săptămânalului satiric Caţavencua reprezentat, nu încape vorbă, un moment plin de insolit. Autocalificat incomod şi de moravuri grele, el a practicat o satiră de un tip inedit într-un peisaj jurnalistic agitat, populat de un furnicar uman pestriţ şi debusolat. Eugen Istodor, care nu e la prima tentativă de a analiza aspecte ale societăţii contemporane, realizează în Caţavencii şitribul lor. O etnogr

    Citește mai departe
  • Gica Iuteş - Să vă povestim despre noi...... 296

    Să vă povestim despre noi... (Editura Tineretului, 1950) este debutul în volum al foarte tinerei Gica Iuteş (n. 1925). Sunt cu totul şapte povestiri având ca temă viaţa pionierilor. Foarte tânără şi ea (fusese înfiinţată pe model sovietic în 1949), Organizaţia Pionierilor se impusese ca o forţă puternică în viaţa şcolară. Literatura pentru copii ai epocii 1948-1953 evidenţiază structurile şi acţiunile organizaţionale tipice: detaşamentul, cu rolurile sale specifice, de la comanda

    Citește mai departe
  • ☺☺☺ Bogdan Suceavă - Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute 305

    În Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute (Polirom, 2017) Bogdan Suceavă are ideea, pe cât de ingenioasă, pe atât de ambiţioasă, de a scrie despre cărţile care... lipsesc. Lipsesc, fie pentru că au fost scrise, dar s-au pierdut (în jurul acestora se învârt majoritatea eseurilor din volum) sau pentru că nu sunt terminate sau, pur şi simplu, n-au apucat să fie scrise. Bogat reprezentată, prima categorie e ilustrată de cazuri arhicunoscu

    Citește mai departe
  • ☺☺ Dan Alexe - Dacopatia şi alte rătăciri româneşti 307

    În Dacopatia şi alte rătăciri româneşti (Humanitas, 2015), Dan Alexe scotoceşte prin ungherele etosului românesc cu armele sociolingvistului dublat de un bun cunoscător al principiilor lingvisticii diacronice. Obiectivul urmărit de autor, dincolo de acela al sporirii prestigiului unor texte de pe blog prin publicarea lor într-un volum, pare a-l constitui combaterea unor clişee şi excese naţionaliste auto

    Citește mai departe
  • ☺☺☺ Radu Pavel Gheo - Disco Titanic... 299

    Fără a avea motive să-l suspectăm pe Radu Pavel Gheo de simpatii leniniste, e bine de spus din capul locului că Disco Titanic, cel mai recent roman al autorului (Polirom, 2016) e un fel de un pas înainte, doi paşi înapoi. E vorba, din fericire, de un parcurs pe drumul subiectiv al memoriei şi nu de cine ştie ce scriere politică militantă, deşi avem parte, citind-o, de un itinerar presărat cu destule evenimente de importanţă istorică regională. Scrierea, care stă călare pe două decenii (anii 1

    Citește mai departe