Citeam întins pe canapeaua din hol sau sufragerie, cum i-o spune, cu o pernă sub cap. Sună la ușă. Deschid. E Ata, care intră pe lîngă mine febrilă pînă în camera mare. – Piciule, mîine te-mbraci frumos și vii la mama. – Ce a pățit? – Neesențial. Tu faci ce ți-am spus. – Stai, stai … Citește în continuare Despre iubire →
Citește mai departe
Bine înfipt în hainele mele de ședință, cu cravată sobră, eu îi spun sumbră, cu ditamai bucherul de garoafe, nu există ceva mai asortabil la o ținută de funcționar mărunt decît garoafele roșii, comune de-mi vine să vărs, dar m-am gîndit să nu șochez pe nimeni, îmi trag răsuflarea la ușa apartamentului doamnei viitoare soacre. … Citește în continuare Despre iubire (Cu sfîrcurile tari ca dropsurile) fragment →
Citește mai departe
astă seară am băut ceva. după o discuție pe teme poetice despre iubire si urmările ei fatidice asupra intelectului cu o bună prietenă de-a mea de prin alte meridiane ar urma o serie de discursuri aproape umoristice despre starea națiunii (am plagiat un bine cunoscut titlu din lipsă de „concentrate”). aș începe cu „azilele” morții, … Citește în continuare beat fiind →
Citește mai departe
cel ce se furișează-n cutele pielii[1] odată cu lumina sau mirosul greu de iarbă crescută aproape de-o apă sărată. cum vei deschide o ușă fără să te temi, mișcarea limpede a aerului plin de mirosul de drum ce-ar dori ca să tacă? întrebările sunt despre cum se taie pietrele de mahjongg în carnea rece-a-ndepărtării sau … Citește în continuare 52. NU E CHIAR NISIPUL →
Citește mai departe
m-a întrebat hlizindu-se un tip de la cârciumă, mă rog, bodegă. i-am răspuns la aia în care credeai și mi-a râs în nas belindu-și fasolele mâncate de carii. am tăcut, cum fac deseori când preopinentul afirmă doar și mi-am adus aminte de ploaia care curgea pe umbrelă, de faptul cu ai venit îmbrăcată cu un … Citește în continuare 51. LA CE VÂRSTĂ PUTEAI SĂ ȚI-O PUI →
Citește mai departe
promit să nu mai fiu ironic și să nu mai spun lucruri care deranjează, ofilează sau oripilează. voi vorbi doar despre mine despre greșelile mele iremediabile, ireparabile și interminabile, despre cum arăt ca o tufă de busuioc , ca să nu mi se mai spună că sunt așa și pe dincolo, ca să cred că … Citește în continuare 50. n-am să mai corectez pe nimeni. →
Citește mai departe
pentru că ai spălat salata și-ai făcut ceai (earl grey) fără zahăr sau lămâie ca să-i simți aroma din ceașca cea gri, primită cadou chiar din mâinile tale prelungi ca niște fire de păianjen, n-ar trebui să simți cum îți fuge gresia de sub picioare, ci să-ți pui o felie din friptura de ieri cu … Citește în continuare 49. DACĂ PIERZI UN APEL TELEFONIC →
Citește mai departe
dar îmi plăcea cum se lipeau palmele de coapsele ei pline, albe ce deveneau ușor umede sub sarafanul albastru (mă lăsa să o parcurg la ore când mintea nu-mi stătea decât la ce e între picioarele ei strânse, dar acolo n-ajungeam.) altceva nu. am aflat în toamnă că picase la liceu. îmi spusese mama ei … Citește în continuare 48. NU ERA CINE ȘTIE CE DE CAPUL EI, →
Citește mai departe
(știi doar) cum se chinuie unii să ne informeze că ăia doi (ăi mai tari de pe planetă) s-au întîlnit și și-au vorbit și au băsmuit despre univers, despre aragaze, despre creație, despre retrogradarea dinamoviștilor și alte asemenea bazaconii importante doar pentru abisalele comentarii ale speciuliștilor îngrășați de foamea noastră de arii … Citește în continuare 47. MĂ DISTREAZĂ →
Citește mai departe
cu sufletul, cu ghioceii, cu cruci prevestitoare, amfetamine pudrate (eventual cu lacrimile care curăță de vorbele pentru care ți-ar trebui licență de folosire) și alte bazaconii plângăreţe de te ia greața și borăști cu grație cele trei ouă de la micul dejun împreună cu pastilele și earl grey-ul decorat cu sucrazit, esență de rom și … Citește în continuare 45. BĂTEM CÂMPII →
Citește mai departe
de albul praf al zilelor rămase și de unduirea fină a șoldurilor tale a căror curbă mesianică îmi spunea că uneori ești femeie. (culori sunt și alb și negru dar mai ales gri (griurile dintre deschis și închis) unde poți să te furișezi la pândă ca un copil la furat cireșe unde roșu și verde … Citește în continuare 42. SUNT DEPENDENT[1] →
Citește mai departe
că singurătatea e modul meu de a mă așeza în mine. dimineața devreme mă trezesc și-amețesc pe dunga patului îmi iau papucii-năucii și plec (fără a deranja pe nimeni cu tropăitul), intru în baie scuipându-mi plămânii, împlinesc ritualul defecării și țuști în cada cu apă fierbinte unde plutesc ca o linte. fac o cafea de … Citește în continuare 44. ABIA MAI TÂRZIU MI-AM DAT SEAMA →
Citește mai departe
dar nici artificii n-am terminat de țâșnit. prea multe lucruri nefăcute sunt în periplul acesta. nici lampa din placaj de cinci, de la lucrul manual, dintr-a șaptea, nici un copil, nici înțelegeri prea multe despre univers și drumul lui printre depresiile mele. e adevărat c-am tot scotocit după podoabe de cai morți și vocalize scânteietoare, … Citește în continuare 41. NU MAI AM PĂRERI DE DAT, →
Citește mai departe
într-un spital colosal fără să ai vreo acadea-proptea sau vreo înțelegere (de parcă înțelegerea ar fi un soi de unsoare cu splendoare și care nu mai contează pe unde dai.) de fapt nu dai, te prefaci că ataci de parcă ar conta versurile idioate ale unui om ce vrea o strângere-n brațe și asta o … Citește în continuare 40. AȘA E CÂND ÎȚI BAGI MAMA →
Citește mai departe
mi-a spus cineva pe o stradă năclăită de soare și eu m-am gândit că uneori tisha b’av[1] începe aiurea sau doar atunci când mă târâi prin piața victoriei căutând băncile… căutându-mă… căutându-te… tu având templul într-un univers paralel[2], sub faldul unei relativități în care eu n-am pătruns, tu apărându-ţi copilul, prietenul, pisicile și orhideele de … Citește în continuare 38. SHABBAT SHALOM, →
Citește mai departe