îți simt limba cum desenează pe dimineață o clepsidră. pe trupu-mi aproape viu îți simt buzele mituind amiaza, iar pielea-mi umedă așteptîndu-mă-n seară, cît nu mă mai văd, cît nu mă mai vreau, cît nu mă mai cunosc. și a fost seară și a fost dimineață și a fost o oarecare zi. * – Băga-mi-aș … Citește în continuare Despre iubire →
Citește mai departe
Aș vrea să încep fragmentul ăsta cu „într-un anume sens”, dar simt că e ceva prețios ca aurul de trompetă. Privesc la foile albe și încep să desenez forme fără cap și coadă. – Spuneai că scrii, dragule… – Scriu. – Eu văd altceva. – Nu-mi place să fiu spionat, mai ales cînd scriu. Mă … Citește în continuare Despre iubire →
Citește mai departe
Sună telefonul. – Da. – Piciule? – Nu-s eu. E fantoma lu’ tata lu’ Hamlet. – Ce cult ești. Pfff… – Tu m-ai sunat să-mi verifici cultura sau de ce anume? – Ești acru? – Nu. – Te-ai sculat cu fața la cearșaf? – Nu. Ca de obicei, pe-o parte. – Băi, Piciule, faci mișto … Citește în continuare Despre iubire →
Citește mai departe
Stăteam în pat întinși fără să ne acoperim cu nimic. Fumam ca-n orice loc comun dintr-un film de duzină. Tăceam privind volutele fumului în aer și o țineam de mînă pe Ata. Palma ei era uscată, a mea umedă și fierbinte. Nu se culcuși-se la pieptul meu, stătea la fel de limpede ca mine, cu … Citește în continuare Despre iubire →
Citește mai departe
Nu știu de la ce vine Ata. E un nume ca oricare altul. Diferența e că atunci cînd cineva pronunță aceste sunete, chiar începînd un alt cuvînt, mie îmi vine-n cap pleata aia creață, zîmbetul cît o jumătate de planetă și acel vinoncoace obraznic pe care-l bănuiam de multă ironie. Cinstit să fiu am dorit-o, … Citește în continuare Despre iubire →
Citește mai departe
Citeam întins pe canapeaua din hol sau sufragerie, cum i-o spune, cu o pernă sub cap. Sună la ușă. Deschid. E Ata, care intră pe lîngă mine febrilă pînă în camera mare. – Piciule, mîine te-mbraci frumos și vii la mama. – Ce a pățit? – Neesențial. Tu faci ce ți-am spus. – Stai, stai … Citește în continuare Despre iubire →
Citește mai departe
Bine înfipt în hainele mele de ședință, cu cravată sobră, eu îi spun sumbră, cu ditamai bucherul de garoafe, nu există ceva mai asortabil la o ținută de funcționar mărunt decît garoafele roșii, comune de-mi vine să vărs, dar m-am gîndit să nu șochez pe nimeni, îmi trag răsuflarea la ușa apartamentului doamnei viitoare soacre. … Citește în continuare Despre iubire (Cu sfîrcurile tari ca dropsurile) fragment →
Citește mai departe
astă seară am băut ceva. după o discuție pe teme poetice despre iubire si urmările ei fatidice asupra intelectului cu o bună prietenă de-a mea de prin alte meridiane ar urma o serie de discursuri aproape umoristice despre starea națiunii (am plagiat un bine cunoscut titlu din lipsă de „concentrate”). aș începe cu „azilele” morții, … Citește în continuare beat fiind →
Citește mai departe
cel ce se furișează-n cutele pielii[1] odată cu lumina sau mirosul greu de iarbă crescută aproape de-o apă sărată. cum vei deschide o ușă fără să te temi, mișcarea limpede a aerului plin de mirosul de drum ce-ar dori ca să tacă? întrebările sunt despre cum se taie pietrele de mahjongg în carnea rece-a-ndepărtării sau … Citește în continuare 52. NU E CHIAR NISIPUL →
Citește mai departe
m-a întrebat hlizindu-se un tip de la cârciumă, mă rog, bodegă. i-am răspuns la aia în care credeai și mi-a râs în nas belindu-și fasolele mâncate de carii. am tăcut, cum fac deseori când preopinentul afirmă doar și mi-am adus aminte de ploaia care curgea pe umbrelă, de faptul cu ai venit îmbrăcată cu un … Citește în continuare 51. LA CE VÂRSTĂ PUTEAI SĂ ȚI-O PUI →
Citește mai departe
promit să nu mai fiu ironic și să nu mai spun lucruri care deranjează, ofilează sau oripilează. voi vorbi doar despre mine despre greșelile mele iremediabile, ireparabile și interminabile, despre cum arăt ca o tufă de busuioc , ca să nu mi se mai spună că sunt așa și pe dincolo, ca să cred că … Citește în continuare 50. n-am să mai corectez pe nimeni. →
Citește mai departe
pentru că ai spălat salata și-ai făcut ceai (earl grey) fără zahăr sau lămâie ca să-i simți aroma din ceașca cea gri, primită cadou chiar din mâinile tale prelungi ca niște fire de păianjen, n-ar trebui să simți cum îți fuge gresia de sub picioare, ci să-ți pui o felie din friptura de ieri cu … Citește în continuare 49. DACĂ PIERZI UN APEL TELEFONIC →
Citește mai departe
dar îmi plăcea cum se lipeau palmele de coapsele ei pline, albe ce deveneau ușor umede sub sarafanul albastru (mă lăsa să o parcurg la ore când mintea nu-mi stătea decât la ce e între picioarele ei strânse, dar acolo n-ajungeam.) altceva nu. am aflat în toamnă că picase la liceu. îmi spusese mama ei … Citește în continuare 48. NU ERA CINE ȘTIE CE DE CAPUL EI, →
Citește mai departe
(știi doar) cum se chinuie unii să ne informeze că ăia doi (ăi mai tari de pe planetă) s-au întîlnit și și-au vorbit și au băsmuit despre univers, despre aragaze, despre creație, despre retrogradarea dinamoviștilor și alte asemenea bazaconii importante doar pentru abisalele comentarii ale speciuliștilor îngrășați de foamea noastră de arii … Citește în continuare 47. MĂ DISTREAZĂ →
Citește mai departe
cu sufletul, cu ghioceii, cu cruci prevestitoare, amfetamine pudrate (eventual cu lacrimile care curăță de vorbele pentru care ți-ar trebui licență de folosire) și alte bazaconii plângăreţe de te ia greața și borăști cu grație cele trei ouă de la micul dejun împreună cu pastilele și earl grey-ul decorat cu sucrazit, esență de rom și … Citește în continuare 45. BĂTEM CÂMPII →
Citește mai departe