Articole postate de Dan Iancu

  • 79. AZI NU MĂ GÂNDESC LA NIMIC,... 104

    iar nimicul[1] e compus din:                cafeaua cu lapte în dreapta,                aparatul de fotografiat (de cel nou vorbesc),                țigările în stânga,                degetul arătător nefolosibil decât așa, ca să împung tastele negre,                tusea vibrantă,                plantele de busuioc precum niște verzituri agățătoare,                cocoțate pe cutia desfăcută a pc-ului,                ninsoarea de astă noapte                și                lumânarea aprinsă de ieri noapte … Citește în continuare 79. AZI NU MĂ GÂNDESC LA NIMIC, →

    Citește mai departe
  • 79. AZI NU MĂ GÂNDESC LA NIMIC,... 97

    iar nimicul e compus din:cafeaua cu lapte în dreapta,aparatul de fotografiat (de ăla nou vorbesc),țigările în stânga,degetul arătător nefolosibil decât așa, ca să împung tastele negre,tusea vibrantă,plantele de busuioc precum niște verzituri agățătoare,cocoțate pe cutia desfăcută a pc-ului,ninsoarea de astă noapteșilumânarea aprinsă de ieri noapte (e ziua mamei)… camera e un soi de telepatie, un … Citește în continuare 79. AZI NU MĂ GÂNDESC LA NIMIC, →

    Citește mai departe
  • 62. MAMA MEA MI-A ZIS CĂ... 142

    te-nveți și cu binele și cu răul, dar pe rând că nu-ncap amândouă în aceeași teașcă, deși mai vezi ciudățenii la orice colț de stradă. nu mi-a zis că ar exista mai binele sau mai răul dar am avut ‘jde ani să verific asta și am descoperit că mai binele e deseori mai răul deghizat … Citește în continuare 62. MAMA MEA MI-A ZIS CĂ →

    Citește mai departe
  • 53. NU EŞTI ABSOLUT NOUĂ,... 117

    ai mai fost cumva într-o zi sau noapte în care mi-am înmormântat cuvintele (făcătoarele) într-un obiect de pus pe cârcă (năpârcă) ce-atârna de mine ca de o mansardă aplecată-nspre ocean, așteptându-mă. cine îmi eşti? iei din mine o samă (sau zamă) de cuvinte ca și cum n-ar fi fost nimic. cum nimic? pentru voi cuvântul … Citește în continuare 53. NU EŞTI ABSOLUT NOUĂ, →

    Citește mai departe
  • 55. DACĂ TU CHIAR VREI SĂ ȘTII... 117

    cum sunt, nu-ți închipui scenarii prefabricate asemuindu-mă cu ce-ai învățat la școală despre șobolani sau gândacii de colorado. uită! ar trebui doar să citești această scriere fără să te aștepți la cuvinte care să-ți placă sau la atitudini eroice (până la urmă nu-l vei întâlni pe ahile sau pe ulise cel care străbătea mările interioare … Citește în continuare 55. DACĂ TU CHIAR VREI SĂ ȘTII →

    Citește mai departe
  • 66. PRECIZIA E ȘI UN PUNCT,... 144

    e și o tăietură fină[1] (aldină), dar și o cuprindere clară (amară). e de fapt o despărțire (contopire) între to be or not to be unde or e un zid căruia nu-i vezi coama acoperită de țigle roșcate precum cel peste care săream la furat de cireșe, în mai, sau o boare din sud… mă … Citește în continuare 66. PRECIZIA E ȘI UN PUNCT, →

    Citește mai departe
  • 67. N-AI AUZIT DE ADAMS... 111

    și-mi reproșezi mirarea mea cățărând-o plop ca și când ar fi o sfidare la adresa libertății de exprimare deși sunt uimit de o asemenea lipsă la un om care iubește fotografia (e uimirea mea, n-ai ce-i face!) în schimb îmi spui doctoral că-ți place mapplethorpe asta pentru că dă bine profilului tău de premiantă-ntâi cu … Citește în continuare 67. N-AI AUZIT DE ADAMS →

    Citește mai departe
  • 76. CE ROST ARE SĂ TE ZBAȚI... 112

    când părerile altora sunt atât de naive sau fugitive încât să SE creadă, de parcă n-ar ști, că trebuie să afli de la sursă cum e gustul căcatului? trebuie să recunosc că am o logică scurtă și nemiloasă-bățoasă mai ales când cunosc proprietățile curiozității bolnave ale pițifelnicilor cărora nu le pasă pentru că, da, democrația … Citește în continuare 76. CE ROST ARE SĂ TE ZBAȚI →

    Citește mai departe
  • 79 CU TOATĂ BUNĂVOINȚA CITITORILOR... 115

    poveștile mele (închipuite, bănuite, alcătuite sau nu) sunt doar despre mine și tot ce înghite privirea-mi, auzu-mi sau pipăitul degetelor mele boante. nu am destulă imaginație să-mi închipui cum e să fii altul, cum nu pot să văd dintr-un lucru sau dintr-o ființă (alta decât prea nesemnificativa-mi persoană) mișcările aparente ale astrelor sau pisicilor într-un … Citește în continuare 79 CU TOATĂ BUNĂVOINȚA CITITORILOR →

    Citește mai departe
  • 25. DE CELE MAI MULTE ORI... 113

    alergi după imagini (întotdeauna făcute doar de tine și numai pentru tine). realitatea nu e decât osatura[1], carnea ți-o pui altfel[2] încât să nu deranjeze vreun fir de păr sau vreo pată cafenie de pe coapsa iubitei. pe scurt o iubești pe cea din jpeg-uri. albumul e-n capul tău plin cu imperii nostalgice, iar ceea … Citește în continuare 25. DE CELE MAI MULTE ORI →

    Citește mai departe
  • 24. DE FIECARE DATĂ... 124

    când mă gândesc la final, îmi închipui o grămadă de lucruri, dar nu sunt în stare să văd întreruperea. (nu una filmată și urmată de citate din autori celebri-funebri care să scoată în evidență cât de dăștept am fost sau sclipitoarea mea prezență în lumea oamenilor continuată cu flash-back-uri din viața mea aventuroasă-porcoasă- „mai lasă” … Citește în continuare 24. DE FIECARE DATĂ →

    Citește mai departe
  • 23. MI-AM ZIS... 138

    nu te mai îndrăgosti idiotule! știi bine ce pățești, dar povestea cu logica este mult prea îndepărtată de un matematician care a văzut în geometrie doar posibilitatea de a studia retorica florilor și orgoliul arabescurilor lăsând la o parte paltoanele prea strâmte ale teoremelor de algebră sau chiar teoria probabilităților pentru că sunt mult prea … Citește în continuare 23. MI-AM ZIS →

    Citește mai departe
  • 22. CÂND MĂ CITEȘTI... 117

    ia lucrurile așa cum sunt, adică așa cum le scriu și închipuie-ți că ele sunt reale, eu descriind doar ce mi se întâmplă[1]  pentru că nu scriu șarade, cripturi sau alte bazaconii astfel încât proful să vă întrebe cu un aer superior ce a vrut să spună scriitorul? răspunsul scurt este NIMIC! nimicul are descrierea … Citește în continuare 22. CÂND MĂ CITEȘTI →

    Citește mai departe
  • 16. CA SĂ URCI ÎN POSTERITATE... 116

    bagi ceva cuvinte fără grade de comparație pentru că dacă spui te iubesc foarte mult[1]  e sfârșibil, iar a defini te iubesc foarte infinit e doar o prostie. așa te trezești dimineața, faci dușul cu apă rece (cu care-ai fost învățat de pe vremea cealaltă, pe când te potcoveau cu nouă ocale ca să stai … Citește în continuare 16. CA SĂ URCI ÎN POSTERITATE →

    Citește mai departe
  • 13. CÂND RĂMÂI[1] DOAR... 131

    cu deschiderea râsului la mișto (cu care știai că vei avea de a face), iar vocea era mai clară ca a dunării cu gheață la mal, scrii dimineața pe facebook că ne vom reîntâlni, unde reîntâlnirea e cu ființa-i în capul tău plin cu dune de nisip, ca-ntr-o reclamă la marlboro (ce le găseai pe … Citește în continuare 13. CÂND RĂMÂI[1] DOAR →

    Citește mai departe