M-am uitat pe un raft în dulapul din bucătărie.Sau poate-ntr-o vitrină, într-o farfurie Dizolvată puțin în vopseaua azurie Și încă puțin în cea aurie întinsă printre toate celelalte culori.
Citește mai departe
În vârf de munte, prin lumină, pădurea piaptănă cerul. (2023) ...
Citește mai departe
Soarele se joacă de-a v-ați ascunselea cu zarea Gândurile mele, la fel, cu mirarea, cu somnul, cu lenea, cu zborul săgeată în sus, către unde n-am fost niciodată. Soarele se pitește după-un deal dimineața, iar la prânz
Citește mai departe
Suntem străini până în măduva oaselor,fiecare cu cerul și abisul lui personalîntinse dincolo de zidirile caselor din care ieșim la plimbare banal. Ne putem întâlni la răscrucea mirării, ni se pare că dealuri și văi se unesc ca-ntr-un puzzle idilic, dar pe marginea scării abisul și cerul din noi ne pândesc. Abisul din tine îmi smulge din miez un mugur de aripă avid să se-ntindă. Mi-e cerul sărac fără zbor, fără crez și cerul din tine nu-i destul să mă prindă.
Citește mai departe
Motto: "It's in our perceived small things that Life happens the most." Carol Nelson ...
Citește mai departe
Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și ascultați! Mâine Anul se-nnoiește, Plugușorul se pornește Și începe a ura, Pe la case-a colinda, Dar colindă în online Fără colăcei și bani. Chiar dacă ne-am distanțat, De urat tot n-am uitat. Iarna asta încă-i grea, Dar nu de prea multă nea, Ci de dor de-o-mbrățișare Călduroasă, primitoare De la prieteni, de la neamuri, De un plugușor la geamuri. Ia sunați din
Citește mai departe
Am desenat c-un deget în țărână conturul inimii. Pe urmă cu o mână l-am netezit și l-am lărgit c-o zare. În inimă adun necugetare ca pe-o tarabă dintr-un târg de vechituri. Adun emoții, oameni, locuri, firmituri. Apoi mi-am adâncit în sol o temelie, o rădăcină zdravănă și vie pe care-am ridicat din clipe ziduri spre-albastrul fără griji și fără riduri. Iar la sfâ
Citește mai departe
Cad frunze prematur și cad mărgăritare, și fulgi de nea topiți 'nainte de ninsoare, cad vorbe nerostite și gânduri în risipă, cad zboruri secerate degeaba prea în pripă. Se-nșiră niște cifre pe-o coală de hârtie; contabilii îi spun bilanț de pandemie; le seacă de aripi, de dragoste, de dor și-apoi vin lupi la masă și trag pe turta lor. Discută conspirații, se-acuză, se prefac, ori poate că le pasă, dar prea târziu și tac... c-au amânat prea mult, că n-au crezut destul că l
Citește mai departe
- Iar stai în curte și numeri printre ramuri stele pe cerul ce nu încape-n geamuri, la miezul nopții când cântă cucuvele. Ce îți șoptesc, ce-ți cântă aste stele? - Nimic nu-mi spun și-mi cântă fără glas sufletul meu tânjind și de pripas. Ele îmi tac și mi se face pace și liniște adâncă în marea din găoace în care nasc furtuni aproape din nimica. Ele îmi tac mânia și-mi ostoiesc și frica. - Ce-ai face dacă s
Citește mai departe
O singură stea,nopții - ispită de-argint, praf pe cărare. (2020) ...
Citește mai departe
E minunat să dărui bucurie, și de-i primită cu brațe larg deschise, tot bucurie se întoarce, vie, topindu-se în gânduri și în vise. Dar, uite, strig pe-aici ce doare și ce arde, ca mine strigă și alți visători, dar strigătul cel mai adesea cade pe surzi, netoți ori pe nepăsători. Au fost întotdeauna cei care văd cărarea până departe-n zarea cea albastră și-n urma lor a fost întotdeauna marea de orbi
Citește mai departe
Pe cerul nopții plin de stelealeargă visurile meleneîmblânzite și rebele.Pe zarea lumii neștirbităgândul străpunge-ntr-o clipită,vultur cu-aripa ascuțită.Cu tălpile de lut lipite,cu lanț de dor și de ispitecaut cărări închipuite.Și mă descui din lanț cu vrere,lutul mi-i paznic și durere,doru-i pârjol și mângâiere. Pe drumuri lungi pline de colbalerg cu visul meu cel orb,cu gândul zările le sorb. În pumn adun zvon de scânteie, sămânță plină
Citește mai departe
Uitare de-acasă, ieșire în lume,cărări fără nor ce n-au niciun nume,o mască pe față purtară cu artăacum și mereu, schimbare de soartă,cu zările-nchise în urmă, 'naintedeschise culoare înguste în minte,învață cu greu să respire cenușă,trecutu-i o notă uitată pe ușă...***
Citește mai departe
ÎnțelegereCând se-ating mâinileînfloresc speranțelea doua oară....
Citește mai departe
Un castel de cleștar ca o lance străpunge,înălțat pe o stâncă, până-n mijloc de cerși dansează lumina ce se-adună și curgelimpezimi ca de apă în vâltori de mister.Cu pasiune nespusă o cuprinde cleștarulși apoi o despică în scântei ca de foc,iar în turn orologiul și-a pierdut minutarul.Bate-un ceas nesfârșit, ține timpul în loc.Vântul fluieră molcom prin coloane de gheațăîntrupate-ntr-o orgă de-un dibaci Făurarmelodie cu
Citește mai departe