• 

  • Articole

  • Vizualizări

  Leonid Barbaroş

  Profilul de blogger pe toateBlogurile

Articole postate de Leonid Barbaroş

• 

  Leyla (II)... 294

  • Arta
  • 22-07-2013 18:37

      Farmecul unei fiinţe necunoscute pe care o iubim întâia oară e farmecul primordial la care ar trebui să ne stăpânim egocentrismul. E cel pur, numai el ne redă o libertate despre care nu ştiam că e prizoniera unei mâhniri adânci, a cărei euforie ne poate face chiar să ne credem fericiţi. Găsisem firească şi proprie fiinţei mele bucuriile apropierii de Leyla. Începusem să cred că această apropiere e singura care avea valoare şi durată, singura care-mi putea scoate fiinţa din intemporal, singura care-mi dădea o plenitudine suficientă vieţii machiate. Şi berea curgea armonios precum trec clipele

  Citește mai departe
• 

  Leyla (I)... 246

  • Arta
  • 20-07-2013 17:59

        Abia după 66 de zile de tratament cu cianură inodoră, începui, să observ, o frugalitate a durerii care mă copleşise atâta timp. Scăzură treptat şi falsele fenomene de alienaţie, şi fracţionarele sentimente suicidale, şi inocentele manifestări oligofrenice. Efect mai degrabă a unei mari decepţii în "drac"oste, boala sufletească îşi astâmpăra memorandumurile, chiar dacă cei 6 ani îmi treceau prin cap ca un scârţâit obosit, puţin important. Oricum, conştiinţa încă băga gânduri aleatorii la greu şi nici măcar bucuria că scăpasem de îndocilare, nu mă făcu să uit de Leyla.

  Citește mai departe
• 

  DEEPression... 307

  • Arta
  • 03-04-2013 04:51

   Cînd se rupe firul unei mari iubiri, Cînd pulsează umbra unei despărţiri, Cînd îţi rîde-n faţă blegul Cupidon, Cînd tristeţea te transformă în neOm, Cînd ţi se pare o dramă a iubirii tragedie, Cînd o aştepţi prea bine şi ştii că n-o să vie, Cînd plumbul din plămîni e asupritor, Cînd de moarte te apucă, aşa, cîte un dor,  Cînd te mişti amorf ca un căcat pe apă,

  Citește mai departe
• 

  Meccaisme (III): Altă enigmă!... 242

  • Arta
  • 16-02-2012 08:47

  "Nu mai staţi ca nişte blege, Hotărârea mea e lege." Florin Bican - Cântice mârlăneşti   Altă enigmă! Supuşenia neuronală moldavă. Aşa cum se procedează în momentele "urlătoare la cer", apelez la merindele de jargon ale graiului: Cum de-n pizda mamii voastre, şi mai ales, de ce, sunteţi atât de smeriţi stării de fapt existente? Nu vă scarpină logoreea să vă întrebaţi acest lucru măcar odată în amărâta-i viaţă? Agreaţi cu uşur

  Citește mai departe
• 

  Meccaisme (II): Cacofonie existenţială?... 232

  • Arta
  • 02-02-2012 20:01

       Că când... Toţi indivizii au nevoie să simtă că aparţin la ceva, că sunt fără rezerve a cuiva. Apartenenţa moldovenilor, realmente, e colică insuportabilă. O uneltire amorţită, urzită împotriva oricăror tangenţe logice. Apartenenţă balonată. Aoleu acidulată. Acneică. Astmatic alduită. Antagonică. Ziua A spui? Pe naiba. Ziua Aiurea. Buliharii nimănui. Şi cantitativ, şi calitativ. Că când... Apartenenţa la ceva şi/sau cineva se caracterizează printr-o dăruire necondiţionată a individului colectivităţii, identificându-se cu valorile ei, iremediabil, la bine şi la rău. Intrigant. Mai sunt nouăsprezece

  Citește mai departe
• 

  Meccaisme (I): Într-o ducere...... 241

  • Arta
  • 14-01-2012 15:29

     Aşadar, într-o ducere... Îmi aprind o "Doină". Tăcerea, spre bucuria mea, ticluieşte waţi enormi de meditaţie. Nici măcar ondulaţia fumului de ţigară nu-i atât de relativă precum e existenţa provizorie a moldovenilor. Deşi, fie între noi vorba, relativismul nostru parcurge dezinvolturi veşnice. Câteodată ajung la capătul răbdării. Să mi se ofere mie, dovezi emfatice că ţara asta merită respect, mi se pare o siestă parazitică. Intolerabil. Aşadar, într-o ducere... Nici pe departe nu mi-am revenit total. Sunt toţi nişte ticăloşi. Sparg bube în loc să le tămăduiască. Bunăoară, nici măcar solemnitatea lor,

  Citește mai departe
• 

  Trivialisimus... 257

  • Arta
  • 13-01-2012 09:32

  AM o ţară de curve virgine. Unele pleacă în ţinuturi străine. Multe, desigur, rămân pe aici, Să frece menta la măscărici. Una din curve e bine ştiută: Presa o cheamă. Familia: Slută. Lucrează cu gura, limba-i vânjoasă,

  Citește mai departe
• 

  Schizofrenia iubirii... 242

  • Arta
  • 19-12-2011 08:45

  Iubirea-i boală, te roade, te dislocă... Nu-i rezistă nici cea mai tare copcă. Dar, dacă n-ar fi? Tu, ai mai fi putut... Trăi? Ai fi putut. Ea fără de tine, în schimb, nu poate. Ea, fără tine, e pe patul de moarte... Oferindu-i ajutor în ultimă instanţă

  Citește mai departe
• 

  Ευroπa altruъstă... 354

  • Arta
  • 21-11-2011 07:52

  Cîteodată jobul-minune jimblă 32 de parale. Lumea e rea... Cotloanele istoriei sunt goale. Exploataţi pentru a atinge "standardele integrării", Cuvintele, dimpotrivă, nu-s date uitării. - Ascultă, poştalioane, săptămîna trecută mi-au trimis un plic! În el, pîlcuri de porumb, axiome, zmei... - No signore, no ricevuto nimic!

  Citește mai departe
• 

  Pulitica, între vulvă și uter... 254

  • Arta
  • 14-11-2011 11:09

       Ezîstă în Moldopotamia o "aparentă reticenţă" faţă de fenomenul porno şi caracterul mai mult decât erotic al acestuia. Într-o "suge"tate majoritar credincioasă, condamnarea cu perseverenţă a consumului de frecuş este la ordinea zilei. Adunăturile creştinopate blamează cururile şi ţâţele din spoturile publicitare, popii răspopiţi osîndesc vehement moralitatea neprihănită de care are parte actul sexual de tip sport, puliticienii dezaprobă, sub presiunea sus-numiţilor, m

  Citește mai departe
• 

  Olog de verb cre(ş)tin... 246

  • Arta
  • 10-10-2011 08:24

  Milă... Sifilis de microscop moral. În micron - zece porunci la piedestal. Pe buze... Iuda, buturugă durdulie, Când Isus, în sus, când în jos, stafie. Jale... Din botul mustăcios cu butirat, O zeamă sfântă din burtă de asfalt.

  Citește mai departe
• 

  Pluratură... 248

  • Arta
  • 06-10-2011 16:59

  La umbra parcului modal Citesc din cartea vieţii mută. Mă doare-n cot de spiritul carnal, Întrezăresc o existenţă slută. Şi ce n-aş da pe-o compilare, ...

  Citește mai departe
• 

  Scufiţelul Roz: BAN-DI-TEŞ-TE!*... 242

  • Arta
  • 09-09-2011 05:55

  Scufiţelul Roz, alias Don Don, după întâmplarea nefericită cu final fericit, se gândi în sinea lui, oarecum mustrător, că de-acu' înainte n-o să se mai abată niciodată din drum, mai ales când a merge prin Pădurea Politică, ci să asculte poveţele mamei, materia-cenuşie Tkaciuka. Vânătorul-filat, alias sumbsemnatul fără "vânător", s-a ridicat şi mai mult de-asupra muritorilor de rând, închegând mai strâns prietenie cu cei salvaţi. Din când în când era deranjat de manifestările raideriste ale lui Plahiş,

  Citește mai departe
• 

  Scufiţelul Roz (V)... 248

  • Arta
  • 07-09-2011 09:23

       Şi se întâmpla ca tocmai atunci să treacă prin faţa casei un vânător. Lumea din sat, bună de flecăreală, îi spunea Vânătorul-filat, adică vânătorul răsucit în fire. Da, era cam răsucit în firea lui vânătorul, căci ştia cum să se învârte şi, după putinţă, se învârtea şi el cum poate: deţinea mai toate frunzele de tutun din sat, o tipografie în târgul Ieşilor, câteva betono-meşălci la Rezina şi un stejar falnic şi voinic, verde ca obrazul multiplicat al lui Franklin. Auzi el horăiturile de burduf îndestulat şi-şi spuse: "Bre' da' tare mai sforăie deda! În timp

  Citește mai departe
• 

  Scufiţelul Roz (IV)... 243

  • Arta
  • 02-09-2011 14:41

      Deîndată ce se văzu înăuntru, Lupu se repezi glonţ spre patul bunelului şi, fără să scoată vreun sofism de mahalagiu, îl înghiţise pe bătrân cu tot cu câcat. Lupu se cam încreţise la mutră, ori bătrânu' era prea acru, ori câcatul prea dulce. Apoi, cu o galanterie demnă de miss buricul-pământului, se îmbrăcă în hainele prăfuite de general ale moşneagului. Trase perdelele şi se culcă în pat.      În vremea asta, Scufiţelul Roz culesese atâta mo(n)strălău că abia îl mai putea duce. Cum se zbenguia el de colo'-ncoa',

  Citește mai departe